Când o mamă are grijă și își protejează copilul – este destul de firesc. Este atât de dulce să urmărești legătura strânsă dintre un elev de liceu și părinții săi. Dar, când copilul a absolvit deja școala, facultatea, muncește și chiar și-a creat propria familie, hiperprotecția părintească se dovedește a fi de prisos și prea intruzivă.
Mamele care refuză să recunoască maturizarea propriului copil îl manipulează, îi provoacă sentimentul constant de vinovăție, îi dăunează, făcându-l nevrotic și ratat. Sarcina tânărului este să scape la timp de custodie, să nu-și permită să devină o persoană infantilă.
Semnele hiperprotecției
Pentru a înțelege dacă relația părinte-copil a trecut de la caldă și prietenoasă la problematică, trebuie să cunoști semnele hiperprotecției:
1. Necesitatea de a fi mereu în contact cu copilul.
O mamă iubitoare își sună fiul căsătorit la 8 dimineața pentru a afla ce mănâncă și ce are de gând să facă astăzi. Iar dacă abonatul nu a răspuns la cel puțin un apel, toate rudele și cunoștințele sunt luate cu asalt.
2. Intervenție în carieră și finanțe.
Părinții îi spun fiului/fiicei adulte ce profesie trebuie să aleagă, dacă trebuie să urce pe scara carierei și cum să comunice cu șeful. Nu-și lasă în pace nora și ginerele. Mamele iubitoare critică munca și salariul soțului fiicei lor, iar nora în ochii soacrei este întotdeauna o persoană leneșă.
3. Lipsa de încredere în copil, dacă el nu a fost la înălțimea așteptărilor părinților.
Nu a absolvit facultatea la care plănuiau să-l trimită și nu și-a găsit jobul la care visa tatăl său. I-au agățat eticheta de ratat și au adus drept exemplu fiii și fiicele cunoștințelor lor.
4. Critica constantă și lipsa de încredere în forțele sale.
Toate astea chiar și unui adult îi provoacă incertitudine și depresie. Ce putem spune despre un adolescent. Și pe lângă incertitudine, fiul sau fiica dezvoltă o dependență psihică de părinți.
Cum poți ieși din lanțul hiperprotecției părinților?
1. Recunoaște că ai probleme și depinzi de mama sau tatăl tău. Dacă totul ți se potrivește, nu trebuie să începi o luptă, pentru că va fi lungă și dificilă. Dacă te simți inconfortabil și vrei o viață diferită, atunci merită să încerci.
2. Ia inițiativa în propriile mâini. Începe tu comunicarea activă zilnică. Te sună la 8 dimineața și te întreabă dacă ai mâncat supă sau porți lenjerie de corp călduroasă? Sun-o la 7 dimineața și avertizeaz-o că afară este foarte frig și trebuie să se îmbrace călduros. Întreab-o în mod constant cum se simte, oferă-i sfaturi cu privire la tratament. Nu aștepta ca mama să vină la tine cu plăcinte – vină tu la ei cu cadouri.
3. Patronează-ți părinții – schimbați rolurile. Lasă-i să vadă că ești un adult capabil de grijă. Fă-le o programare la medic, ajută-i cu curățenia în apartament, cumpără pentru ei bilete la un film sau la un concert.
4. Învață să reziști manipulărilor. O mamă iubitoare, care se teme să-și lase copilul adult de sub control, este pregătită pentru multe. Ea va apela la speculații cu privire la sănătatea sa, la promisiunea că va face un atac de cord, că va ajunge la spital și va muri.
Nu trebuie să cedezi unor astfel de manipulări. Este suficient să fii slab o dată și mama va înțelege că butonul magic pentru controlul copilului a fost găsit. Calm, fără țipete, explică-i poziția ta. Demonstrează-i prin acțiune că te-ai maturizat și ești capabil de acțiune. Prima dată, desigur, nu va funcționa, dar arată răbdare și rezistență. Dacă nu poți face față singur, atunci cere ajutorul unui specialist!