De multe ori, atunci când citim horoscopul sau facem un test de personalitate, suntem uimiți de cât de exact ni se potrivește ceea ce este scris. Dar aceste coincidențe sunt ușor de explicat de psihologie. Iată ce este efectul Barnum și cum ne afectează percepția asupra informațiilor.
Principiul horoscopului
Horoscoapele și alte profeții sunt explicate prin efectul Barnum. Celebrul prezentator american Phineas Barnum a folosit în spectacolele sale trucuri care sunt utilizate astăzi în publicitate și marketing. El a câștigat milioane de dolari manipulând curiozitatea umană. Acest efect se mai numește și Forer – după psihologul care în 1948 a realizat un experiment ce demonstrează funcționarea fenomenului Barnum.
Secretul este că predicția a fost făcută inițial cu un asemenea grad de incertitudine și generalizare, încât poate fi aplicată oricărei persoane. Citim horoscopul, ne recunoaștem și în acest moment încetăm să evaluăm critic informațiile primite. Mai ales dacă sursa se bucură de autoritate. În acest caz, vei crede mult mai rapid predicția unui astrolog popular decât promisiunile unui vecine care a învățat ghicitul cărților de tarot dintr-o carte.
Efectul Barnum-Forer este un exemplu al distorsiunilor cognitive. Distorsiunea cognitivă este o capcană a minții și constă în faptul că interpretăm adesea realitatea fără a ne baza pe propria logică, ci în mod automat, urmând credințele răspândite în societate. Mai simplu spus, gândim în tipare.
Exemple de distorsiuni cognitive:
– repetarea frecventă a minciunilor face minciuna credibilă;
– poeziile sunt percepute ca un text ce conține un sens profund;
– Ordinele și cerințele dure provoacă dorința de a opune rezistență, ca încercări de a ne limita libertatea;
– Proiectarea evaluării trăsăturilor umane cunoscute asupra trăsăturilor necunoscute;
Este de remarcat faptul că efectul Barnum se extinde nu numai asupra horoscoapelor – marketerii folosesc acest efect pentru a promova publicitatea, multe teste psihologice se bazează pe același fenomen, iar clarvăzătorii și ghicitorii folosesc în mod activ această proprietate a personalității umane.
Explicarea faptului că unele predicții și prognoze se adeveresc poate fi și printr-un alt paradox psihologic, care se numește „profeție auto-împlinită”.
Psihologul american Robert Merton în 1948 a dezvoltat ideea unei profeții auto-împlinite din teorema lui Thomas: „Dacă omul definește o situație ca fiind reală, ea este reală prin consecințele ei”.
Fenomenul psihologic al acestei profeții este că așteptările noastre cu privire la îndeplinirea predicției ne determină în mare măsură comportamentul și modul în care interpretăm reacțiile celorlalți și evenimentele care au loc. Adică, atunci când suntem ferm convinși de o prognoză astrologică, acționăm astfel și găsim o confirmare a exactității ei, încât provocăm împlinirea predicției. Primim ceea în ce credem.
Soția care are încredere în soțul ei, medicul care este setat pe recuperarea pacientului, profesorul care crede că un anumit elev este mai capabil – într-un fel sau altul, prin acțiunile lor creează un astfel de context de relații în care stima de sine și încrederea în sine a celeilalte persoană crește, iar succesele sale se înmulțesc. Asta face parte din efectul Barnum.
Deci, într-un fel, credința într-o prognoză sau o predicție optimistă funcționează în avantajul nostru, ajutându-ne să descoperim noi resurse pentru atingerea obiectivelor și crește încrederea în capacitățile noastre.