Astăzi, chiar și cei mai rezistenți oameni simt presiune și stres, pentru că sunt prea mulți factori externi asupra cărora nu avem control. Expresia: „Nu poți schimba circumstanțele – schimbă-ți atitudinea față de ele” – poate fi cu adevărat salvatoare în cazul emoțiilor distructive.
Importanța unei stări psiho-emoționale calme determină totul, inclusiv cât de adecvat ne comportăm și reacționăm la stimuli. Și, de asemenea, cât de adaptabili suntem noii realități.
Și aici încep dificultățile: parcă înțelegem totul, dar încă intrăm în panică. Este înfricoșător în special pentru copilul nostru interior. Acest lucru se simte mai ales atunci când partea noastră adultă nu este suficient de puternică și conștientă de noi.
Așadar, fiecare persoană are părți interne separate – subpersonalități, printre care se numără cele mai cunoscute: copilul interior, adultul interior și părintele interior.
Poți înțelege care dintre ele are o influență mai mare asupra vieții tale prin modul în care îi tratezi pe ceilalți și pe tine:
– dacă te simți adesea victima circumstanțelor, te simți neputincios și incapabil să iei decizii importante – ești condus de copilul tău interior.
– dacă ești strict și dur cu tine însuți, de multe ori te învinovățești și te critici că nu ești suficient de profesionist și interesant, atunci trăiești sub dictatura părintelui interior.
– dacă te simți puternic și încrezător, gata să te adaptezi oricăror circumstanțe, să-ți realizezi valoarea, a celor dragi și a lumii în ansamblu, atunci cu siguranță te afli într-o poziție de adult.
Pe baza acestei descrieri generale, poți înțelege cu ușurință că anxietatea este caracteristică celor în care părintele și copilul interior joacă rolul principal.
Dar fricile și condițiile de panică care accentuează anxietatea sunt caracteristice celor al căror copil interior nu se simte protejat de adultul interior. Dacă este vorba despre tine, atunci copilul tău interior nu are încredere în partea ta adultă, pentru că nu a văzut-o în acțiune.
Cel mai bun mod de a-ți liniști copilul interior este să iei poziția adultului și să trăiești din acea poziție. Este clar că schimbarea cârmuitorului intern nu este o chestiune de o zi. Poziția adultului se dezvoltă cu fiecare acțiune nouă, cu fiecare decizie nouă luată cu toată responsabilitatea percepută.
Practică pentru ameliorarea anxietății
– Rezervă-ți 15-20 de minute să fii singură cu tine. Cere familiei să nu te deranjeze, dezactivează notificările, oprește televizorul, aprinde lumânări parfumate (dacă dorești) – creează-ți cea mai confortabilă atmosferă.
– Închide ochii și setează-te pentru contactul cu partea ta copilărească. Cheam-o mental. Îți poți aminti de tine la vârsta de trei până la cinci ani.
– Când simți că ai stabilit contactul, adresează-te ție când erai mică: „Bună, draga mea! Sunt bucuroasă să te văd. Spune-mi, te rog, ce simți acum? Ce ai nevoie?”
– Ascultă răspunsul care îți vine în minte (gânduri, senzații, pot exista manifestări corporale).
– Acum sarcina ta este să-i arăți copilului interior că nu ai trei sau cinci ani. Că acum ești un adult și poți avea grijă de el. Este foarte important să transmiți acest moment. Trebuie să-i arăți că acum ești adult și că poți avea grijă de toate părțile tale interioare.
– Spune-i: „Privește-mă. Acum am… (spune cați ani ai). Acum sunt un adult și pot face multe. Îți promit grijă și protecție.”
– Încheie conversația cu o îmbrățișare mentală. Spune-i ”te iubesc!” și imaginează-ți cum îți încălzești copilul interior cu dragostea ta. Aici nu numai că intri într-o poziție sănătoasă, de adult, ci și îți setezi corect părintele interior.
– Termină practica stând cu ochii închiși câteva minute, fiind în aceste senzații.
Probabil că va fi necesar să repeți această practică de mai multe ori pentru a-ți convinge copilul interior că poate avea încredere în tine. De obicei, este nevoie de la cinci până la zece astfel de conversații pentru a stabili contactul.
Această practică contribuie foarte mult la creșterea conștientizării interioare, consolidarea legăturii cu sinele superior.
Cum îți va afecta viața această practică?
– Luând anumite decizii despre tine și viața ta, amintește-ți de copilul tău interior: ”Ceea ce fac acum este în interesul lui? Îi va face rău? Ce pot face ca să se simtă în siguranță?”
– Îți vei simți puterea și responsabilitatea personală: ce sentimente ai, cum îți îmbunătățești starea și viața, o vei observa și o vei trăi, schimbându-te în bine.
– Devii autorul vieții tale, căpitanul navei tale, ceea ce înseamnă încredere, ușurință, conștientizarea ta ca persoană integră. Drumul către sine este adesea dificil și spinos, dar merită să mergi pe el.