10 credințe care te vor ajuta să nu cazi în capcana manipulărilor.

Imaginează-ți o situație: șefului nu-i place când angajații pleacă de la serviciu la timp. Când observă asta, el clatină din cap nemulțumit și spune: „Doar cei care fac puțin mai mult decât li se cere obțin succes.” Drept urmare, ție și colegilor tăi vă este rușine să plecați acasă la șase fix.

Comportamentul șefului este un exemplu tipic de manipulare. Cu atitudinea sa îi face pe angajații care pleacă la timp să se simtă leneși și nedemni de succes. Pentru a demonstra că nu este așa, subordonații rămân peste program.

Manipulatorii ne influențează emoțiile pentru a obține ceea ce-și doresc. De exemplu, pentru a forța angajații să lucreze o oră în plus gratuit.

Psihoterapeutul american Manuel Smith, în cartea „Self-Confidence Training”, exprimă ideea că cedăm inconștient manipulării, pentru că ne-am obișnuit cu ea încă din copilărie. Părinții foloseau aceeași metodă de control psihologic atunci când țipam și băteam din picioare: „Copiii buni nu se comportă așa”. Ei ne controlau emoțiile și comportamentul pentru a ne ține departe de necazuri și pentru a ne învăța cum să trăim în societate, a ne face mai „confortabili” pentru ceilalți. Acum că am crescut, manipulatorii folosesc tehnici similare pentru a ne determina să acționăm în interesul lor.

Potrivit autorului, asertivitatea este abilitatea care ne poate ajuta să opunem rezistență manipulării – adică capacitatea omului de a nu depinde de influențele și evaluările externe, de a-și reglementa în mod independent acțiunile și de a fi responsabil pentru consecințe. Autorul a dezvoltat un model de comportament asertiv din 10 credințe și ne sfătuiește să aderăm la ele pentru a nu deveni victimele manipulării.

1. Am dreptul să-mi evaluez comportamentul și să fiu responsabil pentru el. 

Adesea manipulatorii ne impun părerile unor oameni presupus mai înțelepți și mai autoritari sau reguli fictive ale structurilor sociale. De fapt, ei doar ne ajustează comportamentul astfel încât să ne comportăm într-un mod care le convine.

Afirmație: „Îți crești copiii greșit. Eu am crescut doi, știu mai bine.”

Non-asertiv: „Spune-mi ce fac greșit?”

Asertiv: „Vreau să decid singură cum să-mi cresc copiii”.

2. Am dreptul să nu mă justific pentru comportamentul meu.

Din copilărie suntem obișnuiți să fim responsabili pentru acțiunile noastre față de alți oameni. Părinții, profesorii, educatorii decideau dacă facem ceea ce trebuie sau nu. Acum suntem responsabili pentru propriul comportament. Nu mai trebuie să ne justificăm acțiunile pentru a obține aprobarea altor oameni.

Întrebare: „De ce nu vrei să mergi la concert?”

Non-asertiv: „Nu mă simt bine”.

Asertiv: „Pur și simplu nu vreau să merg la concert”.

3. Am dreptul să nu-mi asum responsabilitatea pentru problemele altora.

Fiecare dintre noi își asigură propria bunăstare. Stă în puterea noastră să ajutăm o altă persoană cu sfaturi sau să o împingem în direcția corectă, dar nu suntem capabili să o facem fericită dacă ea însăși nu este pregătită să-și asume responsabilitatea pentru viața sa și să învețe să-și rezolve problemele.

Afirmație: „Ia-mă seara de la aeroport. ”

Non-asertiv: „Am o întâlnire în seara asta, dar voi căuta o soluție.”

Asertiv: „Am o întâlnire seara. Îmi pare rău, nu te pot ajuta.”

4. Am dreptul să-mi schimb opinia. 

Opiniile noastră se schimbă de-a lungul vieții. Cu toate acestea, există oameni care nu se simt confortabil cu schimbările și opun rezistență noii noastre alegeri. Ei ne obligă să ne justificăm noile credințe și să ne cerem iertare pentru cele vechi.

Afirmație: „Odinioară iubeai fripturile suculente, iar acum brusc ai devenit vegetarian.”

Non-asertiv: „Îți voi explica de ce părerea mea s-a schimbat”.

Asertiv: „Mi-am schimbat opinia.”

5. Am dreptul să fac greșeli și să fiu responsabil pentru ele.

Toți facem greșeli și e în regulă. Când percepem greșelile ca pe un rău absolut, de care sunt capabili doar oamenii nedemni, proști și fără valoare, putem fi manipulați ușor.

Declarație: „Ați făcut o greșeală în raport.”

Non-asertiv: „Îmi pare rău, nu știu ce de. Mă simt foarte jenată”

Asertiv: „Este adevărat. Mulțumesc pentru observație. O voi repara azi.”

6. Am dreptul să spun: „Nu știu”

Atunci când uităm că avem dreptul să fim experți în orice, devenim vulnerabili la manipulare. Oamenii din jurul nostru se grăbesc să ne evidențieze ignoranța și să ne facă să credem că suntem incompetenți, iresponsabili și incapabili să luăm singuri decizii. Ceea ce înseamnă că trebuie să fim controlați.

Declarație: „Cum poți să nu știi asta?!”

Non-asertiv: „Da, ar trebui să citesc despre asta”.

Asertiv: „Nu sunt obligat să știu totul”.

7. Am dreptul să nu depind de atitudinea altor persoane față de mine.

Când ne pasă prea mult de ceea ce cred alții despre noi, reacționăm dureros la dezaprobare și suntem gata să ne sacrificăm propriile interese, doar pentru a întoarce favoarea cuiva. Manipulatorii pot folosi în scopurile lor teama noastră de respingere.

Declarație: „Ei cred că ești plictisitor pentru că nu mergi la petreceri”.

Neasertiv: „Voi merge mai des la petreceri, să nu se gândească asta despre mine.”

Asertiv: „Că creadă ce vor. Nu-mi plac petrecerile.”

8. Am dreptul să iau decizii ilogice.

Cu ajutorul logicii încercăm să explicăm lucruri foarte ilogice: dorințe, simpatii, valori. Căutăm argumente serioase care să ne justifice alegerea și ne îndoim când nu le găsim. În acest moment, manipulatorii ne pot convinge să luăm o decizie favorabilă pentru ei, dacă găsesc și argumente convingătoare.

9. Am dreptul să spun: „Nu te înțeleg”

S-ar putea să nu înțelegem întotdeauna ce vor alți oameni, mai ales dacă își exprimă sentimentele non-verbal: cu o expresie facială furioasă, tăcere sau o privire critică. Niciunul dintre noi nu poate citi gândurile altora, așa că este absolut normal într-o situație ca aceasta să spui: „Nu înțeleg ce vrei”.

Afirmație: „Ghici de ce sunt supărat!”

Non-asertiv: „Te-am jignit cu ceva? Ce pot să fac?”

Asertiv: „Îmi pare rău, dar nu înțeleg. Te rog, explică.”

10. Am dreptul să spun: „Nu-mi pasă”

Ne luptăm adesea cu slăbiciunile și muncim pentru a deveni mai buni. Merită să ne oprim pentru o secundă și deja ne simțim leneși, învinovățindu-ne că pierdem timpul. În acest moment, devenim vulnerabili la influența altor oameni: ei ne subliniază inactivitatea pentru a ne forța să ne schimbăm comportamentul. Pentru a evita manipularea, permite-ți uneori să fii imperfect.

Declarație: „Nu mai juca jocuri pe computer, ar fi mai bine să citești cărți!”

Non-asertiv: „Cred că într-adevăr pierd timpul cu prostii.”

Asertiv: „Știu că aș putea fi mai productiv, dar acum nu-mi pasă. Vreau doar să mă relaxez și să mă joc.”

Credințele asertive ne ajută să renunțăm la ideile din copilărie care ne fac să ne simțim anxioși, inconfortabil și vinovați de cea ce suntem. Manipulatorilor le este mult mai dificil să ne influențeze emoțiile și să ne controleze acțiunile atunci când ne asumăm responsabilitatea pentru propriul comportament și ne permitem să nu depindem de opiniile celorlalți.