Iată de ce nu m-am căsătorit cu iubitul meu, chiar dacă avem o relație de 12 ani.

Mă consider o femeie norocoasă, am o carieră de succes și o viață personală fericită: sunt fondatoarea școlii online Green Freelance, iar primăvara trecută iubitul meu m-a cerut de soție.

L-am cunoscut pe Andrei  pe rețele sociale pe când eu aveam 16 ani, iar el 18. Fiecare locuia cu părinții săi. Apoi am început studiile la Facultatea de Drept, unde mi s-a alăturat și Andrei. În timpul studenției fiecare dintre noi încerca să câștige bani: eu am lucrat ca barista, educatoare într-o tabără de copii. Andrei a lucrat ca muncitor, constructor, apoi s-a angajat într-un magazin de îmbrăcăminte, unde a avut prima victorie în carieră: a crescut de la un vânzător obișnuit la administrator.

La început nu-i acordam o atenție deosebită, ocazional îi răspundeam la mesaje și, în același timp, comunicam cu alți băieți. Exact până în momentul în care mi-a dedicat poezii: replici strâmbe și pe alocuri incomode, dar care mi-au provocat emoții sincere.

Când am început să comunicăm mai îndeaproape, s-a dovedit că locuim la două case unul de celălalt și chiar avem mulți prieteni comuni. Prima întâlnire a fost foarte ”romantică” – pe o bancă de la intrare, în compania surorii mele și a prietenului său. Sora mea și prietenul lui Andrei s-au căsătorit câțiva ani mai târziu, noi însă ne-am despărțit la inițiativa lui după o lună și jumătate. În acel moment eram încă tineri și nu știam să construim relații.

Ne-am despărțit, dar uneori ne intersectam. Apoi după un an ne-am întâlnit din nou în același cerc de prieteni, i-am observat interesul: la început și-a oferit jacheta, apoi „doar” să mă conducă acasă și mi-a propus să fiu iubita lui. În ciuda mândriei rănite după ruptura din trecut, am fost de acord și nu regret această decizie nici astăzi.

Ne-am mutat împreună pe când aveam 22 de ani. Apoi ne-am mutat în alt oraș unde m-am angajat ca avocat, am reușit să mă plictisesc de această profesie și am evadat în mediul online. Pe atunci Andrei își dezvolta propria afacere, dar, inspirat de succesul meu și înțelegând că și în acest mediu poți câștiga bani a decis să-și schimbe activitatea. Astfel, împreună am început să producem proiecte online. Concomitent am călătorit prin lume: am vizitat 35 de țări și am atins un alt nivel de viață. Ne-am mutat în capitală și am câștigat primele noastre milioane.

Chiar și atunci când Andrei era un simplu muncitor, mereu credeam în el: îi spuneam că îl văd milionar și glumeam despre inelul de logodnă de la Tiffany. În primăvara anului trecut mi-a cerut mâna în Dubai și mi-a înmânat inelul de la acest brand celebru.

Cu toate acestea, încă nu ne grăbim cu nunta. Nu sunt nici susținătoarea, nici oponenta statutului oficial de soție, dar pentru mine acest ritual înseamnă doar o formalitate banală. Putem menține o relație caldă fără căsătoria tradițională, care în cuplul nostru nu ar schimba absolut nimic.

Andrei mi-a propus să ne căsătorim încă de la începutul călătoriei noastre, dar eu am refuzat. Căsătoria de dragul aparențelor, pentru că „trebuie”, nu a împodobit niciun cuplu, dovadă fiind statisticile triste ale divorțurilor din țara noastră.