Lenea nu există. Iată ce se ascunde de fapt în spatele lenei, potrivit psihiatrului.

Starea de lene este condamnată și stigmatizată aprig de societate. Dar ce se ascunde de fapt în spatele acestei stări? Chiar ne dăunează? Și ce putem face dacă ne perturbă viața? La aceste întrebări ne răspunde psihiatrul.

Ce este lenea în ochii societății?

Lenea este un concept generalizat. Prin acest cuvânt numim, de obicei, un întreg set de factori, care exprimă lipsa harniciei sau respingerea completă a activității utile. 

În societatea noastră lenea este privită ca un viciu. Rădăcina acestui argument este că o persoană „leneșă” nu aduce beneficii altora. Prin urmare, la cea mai mică manifestare a „lenei”, omul este condamnat, îndemnat să „se adune” și să facă apel la „puterea sa de voință”.

De ce avem nevoie de lene și cum este legată de motivație?

De fapt, lenea este un mecanism extrem de eficient și util al creierului.

Conform unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Simon Fraser (Canada), lenea este o proprietate înnăscută a sistemului nostru nervos. S-a format de pe vremea când principalul stimul pentru acțiunea umană erau 3 aspecte:

– Nevoia de hrană

– Nevoia de securitate

– Nevoia de reproducere

Mecanismul lenei este strâns asociat cu mecanismele motivației. Simțim dorința de a face ceva doar atunci când avem nevoie cu adevărat de această acțiune. Dacă nu există o nevoie directă, creierul dă comanda de a fi „leneși” – să scăpăm oarecum de „munca suplimentară” pentru a economisi energie pentru activități cu adevărat importante.

De atunci factorii s-au schimbat, iar nevoile noastre au devenit mult mai mari. Dar principiul de funcționare al mecanismului de motivare a rămas aproximativ același: vrem să facem ceva doar atunci când înțelegem de ce avem nevoie de acest lucru și ce rezultat ne va da. În alte cazuri, suntem „leneși”.

Lenea ca amânare

Există și o altă opțiune. Suntem conștienți de rezultatele acțiunilor noastre – dar dintr-un motiv sau altul nu ne putem forța să trecem la treabă, ne distragem de la muncă sau o amânăm de dragul plăcerilor de moment. În acest caz, vorbim despre amânare. 

Lenea ca lipsă de resurse energetice

În spatele lenei se poate ascunde și oboseala. De obicei, cauzele acestei afecțiuni sunt 4 factori simpli:

– Lipsa somnului;

– Dieta dezechilibrată, programul de alimentatie haotic;

– Lipsa activității fizice regulate;

– Obiceiurile proaste – abuz de nicotină ,cofeină, alcool;

Acești factori fiziologici au un efect complex asupra sistemului nervos central și a întregului corp, perturbă metabolismul energetic și activitatea sistemelor motivaționale ale creierului.

Lenea ca lipsă de resurse psiho-emoționale

Lenea poate ascunde și probleme mai subtile:

Temeri și complexe. Dorința de a acționa este înăbușită de teama inconștientă de eșec sau chiar de teama de succes. În primul caz, putem vorbi despre neputința învățată. În al doilea – despre sindromul impostorului.

Traume psihologice. Sistemul nostru motivațional poate fi afectat și de episoade de viață aparent nesemnificative și de modele de relații sociale care nu ne permit să funcționăm pe deplin. De exemplu, traumele din copilărie.

Probleme mentale. Tulburările nevrotice (de exemplu, anxietatea), episoadele depresive și alte tulburări mintale literalmente „ne fură” energia atât de necesară pentru activitatea productivă.

Lenea ca simptom al bolilor somatice

Lipsa motivației, oboseala și alte motive de lene pot fi cauzate și de bolile somatice:

– tulburările endocrine. Hipotiroidismul, diabetul zaharat și alte tulburări hormonale afectează direct funcționarea sistemului nervos.

– boli ale tractului gastrointestinal. Oboseala rapidă și concentrarea afectată pot fi cauzate de bolile hepatice, perturbarea microflorei intestinale.

– Boli cardiovasculare. Aritmia, angina pectorală, hipo- sau hipertensiunea arterială, bolile coronariene și alte patologii cardiovasculare sunt extrem de sensibile la creșterea stresului – organismul încearcă din toate puterile să evite activitatea intensă.

Cum să învingi lenea?

Dacă simți că lenea îți afectează grav viața și îți distruge planurile, merită să identifici cauza acestor încălcări:

– Mergi la un terapeut. Medicul îți va studia istoricul medical și simptomele și te va îndruma pentru examinare la un medic specialist ( endocrinolog, gastroenterolog, cardiolog etc.);

– Mergi la psihoterapeut. Dacă simți că motivul lenei se poate ascunde în domeniul caracteristicilor și tulburărilor psihologice, ar trebui să consulți un specialist.

– Stabilește o rutină sănătoasă. Asigură-te că dormi suficient, dedică mai mult timp activităților fizice și plimbărilor în aer liber, ajustează regimul și calitatea alimentației. Și, de asemenea, include pauzele de odihnă obligatorii în programul tău de lucru.

– Analizează-ți obiectivele. Gândește-te, ce fel de sarcini îți provoacă de obicei „un atac de lene”? Poate că acest sentiment este un asistent care îți spune că petreci prea mult timp pe sarcini inutile, neimportante pentru tine personal. Sau ești prea vag cu privire la rezultatele muncii tale și, prin urmare, motivația pe termen lung eșuează.