Cum banii afectează calitățile morale ale omului? Cercetătorii au aflat răspunsul.

Studii recente arată că, cu cât omul este mai bogat, cu atât este mai zgârcit și mai necinstit. Editorialistul BBC Future încearcă să înțeleagă modul în care aceste constatări sunt adevărate.

Mulți dintre noi s-au aflat în situația în care cea mai bogată persoană din grup, în timpul unei întâlniri nu se grăbește să le ofere prietenilor ceva de băut. Acest lucru te face să te întrebi: oare acest om a fost întotdeauna zgârcit, ceea ce probabil l-a ajutat să se îmbogățească? Sau așa l-au făcut banii?

Aceasta este o întrebare dificilă și există multe modalități de a afla răspunsul. Exact asta au făcut oamenii de știință în 1993, când au descoperit că printre studenții care studiau economie, erau de două ori mai mulți oameni care nu donaseră niciodată bani pentru organizațiile de caritate, decât printre viitorii arhitecți sau psihologi.

În același timp, există și alte dovezi: oamenii mai înstăriți sau cel puțin care locuiesc în zone mai prestigioase, pot da dovadă de altruism.

Cercetătorii au străbătut 20 de cartiere londoneze și au lăsat pe trotuar în fiecare dintre ele 15 scrisori cu adresa destinatarului. Au vrut să afle câte scrisori vor găsi și vor trimite trecătorii. 87% dintre scrisorile rămase în zonele mai bogate precum Wimbledon și-au găsit destinatarul și doar 37% în zonele mai sărace precum Shadwell.

În plus, oamenilor bogați pare să le placă să-și arate generozitatea sub forma unor așa-zise acte de altruism extrem – acțiuni care rareori primesc recunoaștere publică și pentru care persoana nu primește nimic în schimb. Ceea ce indică faptul că, pe măsură ce nivelul de trai crește, crește și nivelul de altruism în rândul populației: oamenii care au toate bunurile necesare sunt mai predispuși să-i ajute pe alții.

Paul Piff de la Universitatea din California, Berkeley a realizat un alt studiu. El le-a oferit subiecților câteva declarații menite să le măsoare sentimentul valorii de sine, de exemplu: „Dacă aș fi pe Titanic, aș merita să mă urc în prima barcă de salvare.”

În mod uimitor, unii participanți au aprobat această declarație. Printre cei care au făcut asta, au fost mai mulți oameni bogați decât săraci.

Oamenii bogați mai des erau de acord că au întotdeauna dreptate și că fac totul bine și, de asemenea, se priveau mai des în oglindă înainte de a fi fotografiați.

Pentru un alt experiment, Piff a recrutat un grup de participanți cu diferite niveluri de venit, până la 200.000 de dolari pe an și le-a dat fiecăruia câte 10 dolari. El le-a sugerat să dea o parte din sumă altor persoane sau să păstreze întreaga sumă.

Piff a descoperit că oamenii cu venituri mici erau mai generoși. Este posibil, însă, că nu bogăția dicta comportamentul celor care erau mai puțin generoși. Poate că exact acest comportament i-a ajutat să se îmbogățească, iar gestionarea atentă a banilor, împreună cu stima de sine înaltă au devenit principalii factori ai succesului lor.

Și atunci el s-a gândit să îmbogățească artificial subiecții și să observe dacă se schimbă. Pentru a realiza această idee, Piff a invitat voluntarii să joace „Monopoly”.

Chiar de la începutul jocului, unui jucător i s-a oferit dreptul să înceapă jocul cu o sumă de două ori mai mare decât a adversarului său și să primească de două ori mai mulți bani de fiecare dată când trece câmpul „Înainte”.

Este firesc căjucătorul care avea un asemenea avantaj a învins. Piff a urmărit jocul printr-o oglindă pentru a vedea ce se mai schimbă atunci când jucătorii se îmbogățesc. Mulți dintre ei vorbeau cu voce tare, rosteau exclamații, mișcau zgomotos și brusc mașina pe terenul de joc. Unii au luat mai multe fursecuri decât ar trebui din platoul de pe masă.

La întrebarea de ce în opinia lor au reușit să învingă, ei au răspuns că au fost ajutați de eforturile depuse și de deciziile înțelepte. Nimeni nu a menționat avantajul financiar pe care l-a obținut la începutul jocului.

Prin urmare, deținerea banilor, deși pentru o perioadă scurtă de timp, poate face omul mai egoist.

Stefan Trautmann de la Universitatea din Heidelberg a utilizat date dintr-un sondaj autorizat pe 9.000 de oameni, realizat în Olanda de patru ori pe an. El a descoperit că oamenii cu un statut socio-economic mai înalt au mai multe șanse să fie independenți și să interacționeze mai puțin cu alți oameni.

Însă în procesul jocurilor legate de încrederea financiară, totuși, jucătorii mai bogați nu și-au trădat adversarii mai mult decât cei care erau mai puțin bogați.

Cercetările privind comportamentul altruist par să fie conflictuale, așa că merită să luăm în considerare cifrele celor care donează bani pentru caritate.

Oare Warren Buffett, miliardarul care s-a angajat să doneze 99% din averea sa către organizații de caritate, este o excepție rară sau, în medie, oamenii bogați donează mai mult din venitul lor?

Există un studiu despre altruism – iar rezultatele acestuia pot fi prezentate sub forma unui grafic, a cărui linie seamănă cu un zâmbet, ceea ce înseamnă că oamenii săraci și bogați donează mai mult decât cei cu venituri medii.

Cu toate acestea, studiul nu a luat în considerare oamenii care nu au donat absolut nimic – de obicei, oamenii foarte săraci care nu își permit. Ceea ce ar fi putut distorsiona rezultatele studiului.

Astfel, cei mai bogați oameni, ca grup, pot fi considerați pe bună dreptate binefăcători mai generoși.

În general, studiul din Boston sugerează că oamenii bogați nu sunt mai generoși sau mai zgârciți decât ceilalți, cu excepția celor mai bogați. Se poate argumenta că ei au mai multe oportunități pentru asta, dar decizia de a se despărți de banii lor este conștientă.

Studiile arată că oamenii bogați sunt suficient de generoși, dar trebuie să-și controleze sentimentul de valoare de sine. În special, în timpul jocului Monopoly.