Behaviorismul: 4 lucruri pe care merită să le înveți de la adepții acestui curent psihologic.

Behaviorismul – este un curent psihologic centrat pe studiul comportamentului uman și nu pe sentimente sau conștiință. Conform behaviorismului, relația ”stimul-răspuns” determină toate acțiunile noastre.

Acest concept a apărut pe baza lucrării biologului rus Ivan Pavlov despre reflexele condiționate. Inspirat de scrierile sale, psihologul John Watson a scris un articol despre principiile behaviorismului în 1913. Americanul a propus să aruncăm o nouă privire asupra omului: prin fenomene observabile: stimuli, reflexe și instincte.

Deoarece sentimentele, motivele, conștiința și rațiunea nu pot fi investigate experimental, behavioriștii nu le recunosc. Ei, de asemenea, se opun experiențelor interioare, numindu-le subiective. Ceea ce contează este doar cum reacționează omul la lumea înconjurătoare și nu ce crede despre ea.

Ce ne poate învăța acest curent?

În ciuda criticilor, unele dintre prevederile sale nu și-au pierdut relevanța.

1. Mediul înconjurător ne afectează puternic.

Acest principiu chiar și astăzi, când behaviorismul are mai mult de 100 de ani, rămâne un element fundamental în psihologie. În motivele externe, psihologii găsesc sursa complexelor, fricilor și îngrijorărilor.

Mediul ne determină în mare măsură acțiunile. Omul își amintește reacția mediului la comportamentul său și acționează într-un fel sau altul, în funcție de posibilele consecințe. Adică, însușim ce condiții duc la un rezultat pozitiv și care duc la unul negativ și acționăm în mod corespunzător.

De aceea, dacă vrei să rămâi tu însuți, nu uita să-ți analizezi acțiunile: ai acționat așa cum ți-ai dorit sau au existat factori externi?

2. Comportamentul oamenilor poate fi influențat.

Behavioriștii susțin ideea influenței externe asupra comportamentului uman și practic neagă rolul personalității.

De exemplu, cu ajutorul reclamelor, specialiștii în marketing ne pot modela dorința de a cumpăra un produs. De fapt, aceasta este o relație ”stimul-răspuns” puțin mai complexă: eroul reclamei ne îndeamnă în mod repetat să cumpărăm produsul și astfel ne apare gândul că avem nevoie de el.

De aceea, tratează cu atenție astfel de gânduri – s-ar putea ca aceste cheltuieli să nu fie atât de necesare.

3. Trebuie să lupți cu motivele problemelor psihologice, nu cu consecințele.

Orientarea pe căutarea sursei problemei și nu pe corectarea consecințelor a fost adoptată de cognitiviști. Pe acest principiu se bazează terapia cognitiv-comportamentală. Ea ajută omul să-și schimbe obiceiurile, comportamentul și gândurile pentru a nu experimenta efecte psihologice negative. De exemplu, îngrijorarea cu privire la comportamentul altor persoane.

4. Încurajarea funcționează, pedeapsa – nu prea. 

Behavioriștii au oferit o viziune puțin mai sofisticată. Psihologul B.F. Skinner considera că recompensa stimulează cel mai bine omul, iar pedeapsa nu-l îndepărtează de faptele rele, ci doar îl face să caute alte modalități de a le comite. De exemplu, obiceiul de a minți.

De aceea, dacă vrei să dezvolți în tine sau în altcineva obiceiuri bune și să le minimizezi pe cele rele, folosește mai activ lauda.