7 experimente psihologice care arată cât de înșelători pot fi oamenii.

Dezvoltarea psihologiei, în special, a psihologiei experimentale în secolele XIX și XX le-a permis oamenilor de știință să studieze procesele biologice din creierul uman precum și emoțiile, comportamentul și reacțiile oamenilor. Aceste informații ne oferă o perspectivă asupra propriilor acțiuni. De asemenea, ne ajută să-i controlăm pe alții sau să vindem.

Crezi în asta? Dacă nu, atunci descoperă 7 experimente psihologice care te vor ajuta nu numai să înțelegi mai bine natura societății, dar îți vor permite să afli mai multe despre tine.

7. Experimentul Carlsberg

Descrierea experimentului: imaginează-ți un cinematograf în care locurile sunt ocupate de 148 de motocicliști tatuați și doar 2 locuri în mijloc sunt goale. Tu și încă cineva ați cumpărat bilete, dar v-ați ocupa locul sau ați pleca? Carlsberg a realizat un astfel de experiment.

Rezultat: motociclistii i-au întâmpinat cu bucurie pe cei care au decis să-și ocupe locul și chiar le-au oferit o bere. Experimentul a arătat că nu trebuie să judecăm oamenii după aspectul lor.

6. Efectul de conformitate al lui Solomon Asch: „Aș prefera să fiu de acord cu toată lumea decât să fiu diferit”.

Descrierea experimentului: Solomon Ash voia să demonstreze puterea conformității într-un grup. Conformitatea – este atunci când comportamentul omului se schimbă sub presiunea opiniei străine, care poate fi greșită. Participanții la experiment au fost rugați să estimeze lungimea liniilor de pe tablă, să spună ce culoare are piramida sau să-i spună cuiva numele său. În toate experimentele, toți participanții, cu excepția unuia, erau actori, iar subiectul real a fost întotdeauna cel care răspundea ultimul.

Rezultat: În 75% din cazuri, subiectul a urmat mulțimea, chiar dacă era clar că răspunsul este greșit.

5. Efectul consensului fals: „Dacă ai o opinie diferită, te înșeli”

Descrierea experimentului: Lee Ross, profesor la Universitatea Stanford, a cerut subiecților să rezolve o situație dificilă. Subiecții au fost rugați să aleagă unul dintre cele două răspunsuri posibile.

Rezultat: Experimentul a arătat că majoritatea subiecților credeau că ceilalți oameni au răspuns la fel ca și ei și i-au descris într-un mod negativ.

4. Efectul observatorului 

Descrierea experimentului: după omorul unei femei celebre, unde niciunul dintre martori nu i-au oferit ajutorul, oamenii de știință John Darley și Bibb Latane au realizat o serie de experimente pentru a testa reacția oamenilor.

Rezultat: S-a dovedit că în situații de urgență, oamenii răspund mai repede atunci când sunt singuri. Dacă există mulți oameni în jur, ei vor ezita, crezând că altcineva o va face.

3. Expresii faciale spontane și supunere: “Nu este vina mea. M-au obligat să o fac!”

Descrierea experimentului: Scopul inițial al experimentului lui Carney Landis a fost de a identifica modul în care prin mușchii feței sunt exprimate emoțiile puternice. Pe fețele subiecților au fost trasate linii pentru a facilita urmărirea mușchilor. După aceea, au fost rugați să adulmece amoniac, să privească fotografii oribile, să atingă o broască și, în cele din urmă, să decapiteze un șobolan.

Rezultat: Mușchii au fost identificați, însă majoritatea subiecților, surprinzător, dar erau dispuși să facă tot ce li se cerea, chiar și acele fapte pe care nu le-ar face niciodată în viața reală.

2. Efectul facilitării și inhibării sociale: “Doar privește-mă!”

Descrierea experimentului: Psihologul Norman Triplett a observat că oamenii lucrează mult mai eficient atunci când sunt urmăriți. La testele efectuate cu bicicliști, s-a constatat că prezența spectatorilor dezinteresați reduce performanța lor. O altă cercetare a fost realizată de Robert Zionck, care a creat teoria activării. Potrivit acestuia, oamenii au o productivitate mai mare dacă trebuie să facă ceva familiar în fața altora. Și invers, dacă trebuie să găsească o soluție la o sarcină nouă dificilă, ei o fac mult mai rău.

1. Piciorul în ușă: “Pot să iau puțină apă? Mi-e foame și nu am unde să stau”

Descrierea experimentului: Psihologii Jonathan Friedman și Scott Fraser au realizat o serie de experimente încercând să-și dea seama cum ar răspunde oamenii la marile favoruri pe măsură ce se vor implica mai mult în proces.

Rezultat: Dacă persoana îți face o mică favoare, există probabilitatea să mai facă și altceva cu bucurie. De exemplu, doar 46% dintre persoanele cărora li s-a cerut să doneze bani unei societăți de cancer au fost de acord să facă acest lucru, iar cei care trebuiau să poarte insigna organizației au fost de acord de două ori mai des!

Atenţie! Acest truc este folosit de vânzătorii de succes, de manageri și escroci.