Cum faci copilul să te asculte? 6 sfaturi de la o mamă evreică.

6 Sfaturi de la o mamă evreică, care te vor ajuta să obții succes în educația copilului:

1. Nimic nu trebuie să distragă părinții de la educația copilului.

Dacă mama sau tata vorbesc cu copiii și în același timp se uită în computer, tabletă sau smartphone, pentru copii acesta este un semnal că frazele rostite nu pot fi luate în serios.

Din păcate, în lumea modernă, chiar și familiile care cred că petrec timpul frumos împreună, în realitate ei trimit mesaje sau postează fotografii pe rețelele sociale, în timp ce copiii se află alături și sunt ignorați. Astfel se pierde cel mai important fir al vieții, apare înstrăinarea între părinți și copii. Deci, se pare că din punct de vedere fizic copiii și părinții sunt apropiați, însă mental – sunt foarte departe.

Copiii ar trebui să simtă că părinții îi observă și îi ascultă. Aceasta este singura modalitate de a trece la un nou nivel de relație, atunci când copiii vor ține cont de cuvintele părinților. La rândul lor, părinții, fiind pe aceeași lungime de undă cu copiii, prin claritate și consecvență, încredere și înțelegere, devin un exemplu de dragoste adevărată și respect profund.

2. Spune ceea ce gândești și gândește ceea ce spui.

Unii părinți își amenință copiii. Una dintre cele mai frecvente fraze este: „Nu îndrăzni să-mi vorbești așa, altfel …”. Această intimidare nu schimbă nimic. De regulă, copilul continuă să se comporte așa cum vrea. Părinții țipă, se enervează, își exprimă sentimentele. Pierderea calmului – nu este un semn al eficacității.

Acei oameni care își permit să-și verse furia pe copii, nu pot fi numiți părinți demni. Trebuie respectată consistența în gânduri, cuvinte și fapte. În caz contrar, copiii vor percepe părinții ca fiind oameni slabi.

3. Negociază în prealabil cu copilul tău.

Adesea, problemele dintre copii și părinți apar din cauza cerințelor vagi ale părinților. Copiii nu înțeleg ce se vrea de la ei, prin urmare, nu ascultă adulții.

Dacă vor primi instrucțiuni clare, copiii ar ști ce li se cere, iar părinții nu vor avea sentimentul de amărăciune că sunt ignorați de propriul copil.

4. Nu construiți o piramidă parentală.

Dacă copilul vede dezacorduri între părinți, care sunt setați unul împotriva altuia, înseamnă că se construiește o „piramidă parentală.” Părinții nu trebuie percepuți ca oponenți. Când unul dintre ei trece de partea copilului, ambii sunt învinși. Copilul observă contradicții și le percepe ca o expresie a slăbiciunii. El își pierde treptat respectul față de părinți și devine un obiect de manipulare între mama și tata.

Atunci când relația părinților este armonioasă, copilul înțelege că își poate atinge scopul numai dacă primește sprijinul ambilor părinți.

5. Nu-ți fie teamă că nu vei fi pe placul copilului.

Temându-se de furia propriilor copii, părinții încearcă să nu-i forțeze să asculte, de aceea disciplina scapă de sub control. Copiii nu mai iau în serios cuvintele adulților.

Adulții renunță, de teama să nu piardă dragostea copilului, să audă criticile sale dureroase. Astfel, dorind să păstreze bunăstarea familiei, în loc să fie fermi în cererile lor, părinții renunță, iar copilul obține ceea ce dorește.

6. Copilul este o reflexie a părinților.

Conversațiile negative ale părinților despre bunica în prezența copiilor nu îi adaugă respect, indiferent cum vor insista ulterior ca acesta să manifeste respect față de persoana în vârstă. Manifestarea iubirii și grijii față de rude pune bazele viitoarelor relații familiale ale copilului. Părinții sunt pe deplin responsabili pentru cuvintele rostite în fața copiilor.

Deci, oricât de mult i-ai cere unui copil acuratețe, perseverență, dragoste față de muncă, totul va fi ineficient dacă părinții nu au aceste calități.