De ce trăiesc după regulile mamei și nu după ale mele?

Mulți oameni fără să-și pună prea multe întrebări, trăiesc așa cum le-a spus mama: „Taci, ar fi mai bine dacă nu ai deschide gura, fii ca toți ceilalți, etc”, iau decizii, fac alegeri pe baza aprobării, sfaturilor și imaginii despre lume a mamei. Fii ascultător, confortabil, ideal și potrivit pentru mama; adaptează-ți dorințele și aspirațiile, frânge-ți lumea interioară, fie-ți rușine de tine și trăiește cu o vină constantă că din nou nu i-ai făcut pe plac. Nu este nimic în neregulă cu asta. Aceste stări se numesc fuziune și co-dependență emoțională. În ele trăiesc foarte mulți oameni. Să fii ca toți ceilalți este mult mai calm, decât să devii tu însuți. Teama de a fi diferit, teama de a porni pe propriul drum pentru mulți este de neparcurs. Și nu este nimic în neregulă cu asta.

Nu a venit momentul potrivit.

Maturizarea și creșterea personală nu se întâmplă în fiecare destin. Pentru maturizare ai nevoie de forță și curaj. Și, de asemenea, de furie, multă furie.

Furia, că încă le fac pe plac altora, nu mie. Furia că îi aleg în continuare pe alții, nu pe mine. Furia poate muta omul dintr-un punct mort, îl poate împinge din zona de confort, îl poate rupe de „fusta mamei”.

Maturizarea este cea mai dificilă criză de viață. Omul rămâne singur cu drumul său și cu sine. Nu mai există mama care te acoperă sau te scunde, care râde sau te devalorizează. Care arată dragoste sau te rănește. Adică, ceea ce te va opri și vei alege din nou zona de confort – să te scalzi în „iubirea mamei” sau să suferi și să te îneci în pretențiile față de mama.

Maturizarea – înseamnă să trădezi „regulile de viață” ale mamei, imaginea ei despre lume, credințele ei. Este ca și cum ți-ai trăda mama, iar tu știi totul despre soarta și durerea ei, despre neîmplinirile și împlinirile ei. Nu o poți lăsa singur cu toate astea. Nu crezi că mama ta este deja adultă și este capabilă să se descurce singură.

În timp ce ești contopit cu mama, viața va trece pe lângă tine, interesele tale vor fi neglijate, pentru că tu ești primul care le devalorizează și le împinge în colțul îndepărtat.

În timp ce îți este teamă să ai credințele și regulile tale, viața va trece pe lângă tine, pentru că tu ești primul care îți distrugi lumea interioară și te trădezi.

Să te alegi pe tine, să-ți alegi interesele, viața și regulile – înseamnă să mergi pe o cale nouă și necunoscută. Poate fi înfricoșător și dureros. Dar atunci când te-ai născut, ai mers pe această cale de separare cu mama. Ai deja experiența să faci ceva important și valoros pentru tine, ai trecut primul pas spre maturizare și te poți opri la el. Sau poți merge mai departe – la sarcinile, interesele și viața ta.