Privește mai atent! Acesta este principalul semn al invidiei pe care adesea nu-l observi.

Cel mai important semn al invidiei – este simplu și vizibil. Dar, de obicei, nu-l observăm. Pentru că omul pe care îl considerăm prieten sau rudă – manifestă milă atunci când ni se întâmplă ceva rău. Chiar uimitor!

De exemplu, omul ne-a tratat destul de rece. Ne-a criticat, ne-a jignit cu vorbe dure și chiar s-a distrat pe seama noastră. Nu ne-a lăudat pentru succes, nu ne-a susținut… Dar cum s-a întâmplat răul – el brusc și-a schimbat atitudinea față de noi!

Probabil, ne-am înșelat în privința lui? Probabil ne trata bine. Acum el cere detalii, suspină, ne oferă sfaturi și chiar ajutor. Se interesează cum am ajuns în probleme. Cum ne-am îmbolnăvit sau de ce a murit persoana apropiată. Soțul de ce te-a părăsit? Ce a spus la plecare? Ce ai simțit? I s-a trezit un astfel de interes, iar noi bănuiam că e o persoană invidioasă. Și bine bănuiam.

Pentru că omul invidios simte durere atunci când invidiază. Se activează aceleași părți ale creierului care sunt responsabile de durerea fizică. De fapt, îl doare de invidie și, prin urmare, ne urăște din sufletul. Antropologii scriu: ”Pumnii și dinții invidiosului se încleștează, el este încordat, îl doare când vede starea noastră de bine…”

Și brusc ni se întâmplă lucruri rele! Vă puteți imagina ce ușurare simte invidiosul? Durerea i-a dispărut! Pentru că acum noi avem probleme. Ne simțim rău. El însă se simte bine! De aceea, îl interesează detaliile. Se bucură de ele.

Acesta este motivul atitudinii schimbate. Privește mai atent și vei vedea un zâmbet ascuns pe chipul invidiosului. Este atât de mulțumit încât își ascunde slab bucuria. Iar în spatele cuvintelor de compasiune, bucuria chiar se simte. Persoana invidioasă te îndeamnă iar și iar să vorbești despre nenorocirea ta. Și când problema ta se soluționează sau vremurile dificile trec, din nou te va bârfi pe la spate, te va deprecia, te va umili…

Acesta este principalul semn al invidiei. Doar că la necaz sau suferință ne pierdem vigilența și observația. Și acceptăm mângâierile invidioșilor, deși în suflet totul protestează… Ei bine, chiar și o astfel de „compasiune” este mai bună decât ura. Dar nu fi prea sincer cu cei care se hrănesc cu nenorocirea și pierderea ta.

Autor: Anna Kiryanova – psiholog