Obiceiul de a renunța și a plânge în avans: Iată ce este ”suferința anticipată”.

Există o protecție psihologică împotriva durerii – să renunți la ceea ce este important pentru tine și să “îngropi” omul, idea, visul, relația.

Suferința anticipată – este o tragedie imaginară fără obiectul durerii. Nimeni nu a murit, nu a plecat, relația nu s-a destrămat, ideea are multe șanse de supraviețuire, iar omul deja a renunțat.

Suferința poate avea motive reale – omul apropiat este grav bolnav, zilele lui sunt numărate – iar rudele “duc mortul”, deși persoana este încă în viață. Dar se întâmplă și cazul când ”rezultatul rău” este doar una dintre opțiuni și omul se oprește exact la el.

De ce?

“Pentru că e mai bine să-mi provoc durere acum, decât să mă rănească cineva mai târziu.”

”Pentru că voi renunța singur la idee, voi îngropa visul și astfel îl voi proteja de “abuz” și de durerea dezamăgirii.”

Să omori ceea ce este încă în viață și poate trăi, să renunți la luptă, la relații, să îngropi și să plângi – este o modalitate de a te proteja de povara posibilei pierderi. În acest moment, experiența pierderilor din trecut îți umbrește într-atât ochii, încât nu mai distingi ce se întâmplă acum și ce a fost atunci.

Unde este realitatea și unde este fantezia?

Vocile trecutului îți sună în cap și îți spun că ceea ce s-a întâmplat, a fost foarte dureros! De aceea, dacă există chiar și cea mai mică amenințare a pierderii – renunță! Renunță acum! Pentru că în continuare va fi și mai dureros.

Niciunul dintre noi nu este asigurat de durerea pierderii. Viața este un lucru atât de imprevizibil.

Dar dacă îți pare că renunțând la ceea ce este important pentru tine – te vei proteja de eventualele pierderi, relaxează-te, tu iei ca bonus mai multă durere decât poate fi în realitate.

Mai bine acumulează experiența victoriilor. Ce zici de această idee? Sau îți este teamă că vei reuși? Că relația se va dezvolta, că visul va deveni realitate, iar proiectul se va realiza?

Ce este atât de înspăimântător pentru tine, încât renunți fără să începi? La asta îți propun să te gândești.