4 cele mai ascunse momente psihologice la bărbați

“Viața bărbatului, ca și viața femeii, este în mare măsură determinată de limitările incorporate în așteptările de rol”.

Societatea distribuie rolurile sociale între bărbați şi femei, fără să ţină cont de necesitățile individuale ale fiecărui suflet în parte. Bărbatul modern nu-şi poate permite nici în gând să-şi dezgolească sufletul, să-şi arate deschis vulnerabilitatea sau fricile în prezența altor bărbați, în cel mai bun caz (şi aceasta deja e o victorie) poate merge la un psiholog pentru a înțelege ce se întâmplă în viaţa lui.

“Viața bărbatului, în mare măsură este controlată de frică”.

Bărbaților moderni, încă din copilărie li se pune un cip de neacceptare, neconștientizare a fricii, li se instalează sarcina de a supune natura și pe ei înșiși. Sentimentul de frică neconștientizat este recompensat în relații.

Frica complexului matern este compensată fie cu dorința de a satisface toate dorințele femeii, fie prin putere excesivă asupra ei.  În relațiile cu alți bărbați este nevoit să concureze; lumea este percepută ca un ocean agitat de la care nu știi ce să aștepți. În aceste condiții bărbatul niciodată nu simte satisfacție, pentru că aruncând praf în ochi celor din jur, în interior el oricum simte frica băiețelului mic prins într-o lume nesigură și ostilă în care trebuie să-şi ascundă adevăratele emoții și să joace permanent rolul unui bărbat de neînvins.

Compensându-şi frica, bărbatul se laudă cu mașina scumpă, casa înaltă sau funcția importantă, încercând astfel cu masca exterioară să-şi ascundă sentimentul interior de neputință. De fapt se comportă aşa de parcă nu ar avea frică.

Cea mai dificilă parte a programului psihoterapeutic este recunoașterea de către client a fricilor și problemelor sale reale. Admiterea fricilor ar însemna să recunoască că nu corespunde imaginii masculine, că este incapabil să-și protejeze familia, că a fost învins etc. Şi această frică este mai rea decât moartea.

“Feminitatea în psihicul masculin are o putere extrem de mare”

Pentru a scăpa de complexul matern, bărbatul trebuie să părăsească zona de confort, să-și înțeleagă dependența sau, mai bine zis dependența copilului interior de surogatul matern (obiectul spre care proiectează imaginea mamei).

Să-şi găsească propriile valori, să-şi determine propriul mod de viaţă, să conștientizeze furia copilărească faţă de soţie sau iubită care niciodată nu va putea corespunde cerințelor sale infantile. Majoritatea bărbaților trebuie să recunoască și să-și separe relația cu mama de relația reală cu o femeie. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci ei vor continua să joace scenariile vechi, regresive în relație.

“Nici un bărbat nu va putea fi el însuși, până când nu va trece confruntarea cu complexul său matern şi va aduce această experiență în relațiile ulterioare. Doar privind în prăpastia care s-a format sub picioare, el poate deveni independent și liber de mânie” – scrie James Hollis în cartea sa “Sub umbra Saturnului”

“Bărbații păstrează tăcerea cu scopul de a-şi înăbuși emoțiile adevărate.”

Omul suprimă ceea de ce se teme. Neacceptându-şi partea feminină din interiorul său, bărbatul încearcă să ignore emoțiile în sine și să umilească femeia reală care este lângă el. Această “patologie” face imposibil de construit relații apropiate în familie. În orice relație bărbatul devine dependent, acolo unde cunoaște puține despre sine. El proiectează partea neexplorată a psihicului către o altă persoană.

Deseori bărbatul  manifestă crize de furie faţă de femeie. Acest lucru este legat de influența excesivă a mamei, în “lipsa” tatălui. Furia se acumulează atunci când este încălcat spațiul personal al copilului. Granițele sale sunt încălcate sub formă de violență fizică directă sau influența excesivă a adultului asupra vieții copilului. Trauma psihologică rezultată poate duce la sociopatie. Un astfel de băiat, fiind adult, nu poate avea grijă de cei dragi. Viața lui plină de frică va face pe oricine se află lângă el să sufere. El nu-şi poate trăi durerea singur și îl face pe celălalt să sufere. Acest lucru se va întâmpla până când bărbatul nu-și va accepta partea emoțională, cea feminină, va scăpa de complexul mamei.

Sursa