41% dintre femei spun că nu au nevoie de bărbați. Ce se ascunde în spatele acestui lucru?

Desigur, fiecare persoană decide cum să trăiască. Singurătatea are avantajele sale. În primul rând, libertatea care are farmecele sale.

Pentru mine, altceva este inacceptabil. De ce tu, care ai decis să trăiești singură, impui cu încăpățânare acest lucru celor din jur? De ce răspândești acești viruși distructivi?

De ce sunt viruși distructivi?

Pentru că nu toți oamenii singuri sunt convinși că singurătatea este cu adevărat ceva grozav. Și acești oameni nu au acceptat asta cu umilință, stabilindu-și astfel un program distructiv. Și din moment ce este distructiv, psihicul îl obligă să elibereze viruși dăunători pentru a încetini cumva autodistrugerea.

De ce oamenii au renunțat la relații? Ce spun psihanaliștii despre asta?

Putem presupune că acești oameni cândva au încercat să construiască relații, dar din anumite motive au eșuat. Și încetul cu încetul, au renunțat la capacitatea de a construi relații. Au început să se evalueze, poate că au înțeles că nu sunt atât de competitivi. Au început să simtă o anumită timiditate și dificultăți în stabilirea contactului cu sexul opus.

Și în astfel de momente psihicul încearcă să se protejeze de aceste informații neplăcute. Și omul se autoconvinge că, în principiu, este mulțumit de viața sa.

Desigur, să fii singur nu înseamnă să fii nefericit(ă). Dar dacă vorbim despre faptul că 41% dintre femei spun că: „Nu am nevoie de bărbat”, atunci, cel mai probabil, nu vor să vorbească despre durerea lor, despre preocupările lor. De aceea, în timpul sondajului, ascund aceste informații.

Și uneori își pot dovedi singure că, în principiu, nu au nevoie de relații. De ce?

Pentru că dacă renunți la capacitatea de a stabili contactul, îți vine o idee, un refugiu psihologic „Nu am nevoie de relații”.

Putem presupune că astfel de oameni se confruntă cu experiențe negative, cu experiența relațiilor traumatice. Și, la un moment dat, s-au autoconvins că se simt bine singuri.

Deci, cred că 10 % dintre femei într-adevăr se simt bine singure. Însă celelalte 30% se tem să încerce.

Pentru a depăși această frică, trebuie să mergi în zona pe care o eviți. Pentru că ceea ce evităm, ne guvernează viața. Dacă evităm contactele, evităm să cunoaștem alți oameni, să construim relații, atunci tot ce ne rămâne, este să spunem că ne place singurătatea.

În niciun caz nu spun că fiecare femeie trebuie să fie într-o relație. Dar omul a venit pe lume pentru a putea fi cu cineva, iar acest lucru este normal. Este o nevoie umană normală.

Mi se pare, că în acest caz femeia trebuie să se întrebe: „Poate că mi-e frică? Mi-e frică să încep o relație? Mi-e frică să construiesc o relație, de aceea îmi spun că nu am nevoie de ea?”

Și faptul că femeile răspund public, că nu au nevoie de relații, este cel mai probabil o protecție. Cine ar vorbi public despre slăbiciunile și îngrijorările sale?