”Îmi plac problemele în relația cu bărbatul.” Iată de ce.

Întotdeauna vrem să fim înțeleși și acceptați. Toți visăm să întâlnim omul potrivit și să mergem cu el prin viață. Omul potrivit ne oferă plăcere și bucurie, dar ce se întâmplă dacă bărbatul este iubit, dar „nepotrivit”. Cum pot fi neutralizate aceste „nepotriviri” fără a distruge cuplul?

Eu am găsit o modalitate de a-mi neutraliza problemele din relație. Am decis că problemele mele sunt doar sarcini care trebuie rezolvate. Nimic personal, fără tragedii și depresie, doar o sarcină și o soluție.

Chiar m-am îndrăgostit de perioadele de neînțelegere, ele îmi arată că viața curge, astfel creștem, ne schimbăm, ne îmbunătățim. În mine chiar se trezește un fel de entuziasm.

Cu cât omul este mai incomod, cu atât mai bine.

Există o părere că merită să alegi oameni cu care e dificil să te înțelegi. Ce rost are să comunici cu oamenii „confortabili”, cu ei nu creștem, nu ne dezvoltăm. O „persoană dificilă” te va conduce pe un teritoriu necunoscut, îți va stabili obiective dificile și te va împinge înainte.

Cu cât este mai greu să te înțelegi cu bărbatul, cu atât ai mai multe șanse să crești. Bărbatul, într-un fel sau altul, împinge femeia din zona ei de confort.

Bărbatul este o provocare. Cum să accepți această provocare și să „supraviețuiești”?

Uneori mi se pare că bărbații vin în viața femeilor nu numai pentru procreare, ci și pentru a înțelege ceva important despre viață și despre sine, pentru a învăța să înțeleagă pe cineva fundamental diferit. Bărbatul este o provocare, un test pentru supraviețuire, pentru capacitatea de adaptare la diversitatea vieții.

„Mă simt bine singură, am prietene, nu am nevoie de bărbat” … – spunând acest lucru, refuzăm să rezolvăm cea mai importantă sarcină de viață. Pentru că, bărbatul – este o sarcină. Sarcina – este un cuvânt bun. Dacă vom percepe toate problemele noastre de cuplu ca sarcini care trebuie rezolvate, atunci viața va deveni mai ușoară.

Adesea, întâlnindu-ne cu o problemă în relație ne descurajăm, ne grăbim să ne respingem reciproc, căutăm vinovați, ne supărăm. Acest lucru ne încetinește pe plan personal.

Haideți să ne acceptăm reciproc capriciile „stupide” ca un cadou

Dacă îmi doresc cu adevărat acea bluză roz, nu înseamnă că și bărbatul meu vrea neapărat acest lucru, dar are de ales, să încerce să înțeleagă capriciul meu lipsit de sens ( în opinia lui) sau să mă numească o cheltuitoare fără minte și să-mi devalorizeze dorința.

Paradoxul este că, în timp ce el mă convinge că este o prostie să-mi doresc acea bluză, eu voi dori acea bluză, dar imediat ce bărbatul îmi acceptă dorința ca pe ceva semnificativ, nu o voi mai dori, pentru că este o prostie să cumpăr a zecea bluză în garderobă. La fel e și în cazul dorințelor ”stupide” ale bărbatului.

Ideea nu este de a ceda, a accepta, de a te răni pe tine însăți, ideea este să simți, să privești diferența noastră uimitoare și să o iubești, să o accepți ca pe un dar care te aduce la un nou nivel de cunoștințe despre tine și despre lume.

Acest „super-efort de înțelegere” este cel mai valoros într-o relație. Cu cât mai des încercăm să ne înțelegem reciproc, cu atât devenim mai puternici, dar în loc să înțelegem – preferăm să respingem.

Înțelegerea bărbatului este o misiune feminină importantă

Există multe subiecte importante în viață, însă natura a implantat subiectul identității feminine și masculine atât de profund în noi, încât interacțiunea dintre sexe – nu este altceva decât o misiune de viață.

Misiunea de a-ți realiza feminitatea – este posibilă doar prin bărbat, prin înțelegerea nevoilor sale profunde.

Trecem prin multe încercări în dragoste: gelozie, așteptări nejustificate, resentimente. Acest lucru este teribil de enervant, dar trebuie să expiri, să numeri până la 20 și să descompui totul în sarcini, apoi să le rezolvi cu mintea sobră și inima deschisă și, cel mai important, cu plăcere.