Cum părinții influențează viața personală a copilului: Partea 1- influența mamei.

Nu poți scăpa de istoria familiei, oricât de mult ți-ai dori. Ea doar poate fi acceptată, conștientizată și abia apoi îți vei putea urma drumul. Dar atât timp cât ești implicat în relația cu părinții sau între părinți, aceste legi crude vor funcționa, vei fi ostaticul lor.

INFLUENȚA MAMEI

Mama – este începutul tuturor lucrurilor. Psihologul american Irwin Yalom a scris chiar și o carte numită „Mama și sensul vieții”, în care spune că numai de dragul atenției și dragostei materne a devenit o persoană celebră și a scris toate cărțile sale. Nu există mame bune și rele. Instinctiv, toate mamele ar dori să fie cele mai bune. Dar ele pot fi influențate atât de mult de istoria familiei lor, încât nu-și dau seama cât de mult dăunează copilului. Iată câteva situații în care mama are un impact negativ.

Situația 1:

Dacă mama și-a lăsat adesea copilul în grija bunicilor-bonelor sau l-a dus foarte devreme la grădiniță. Dacă din cauza comportamentului necorespunzător și a poznelor, lovea și certa copilul, dar nu-i explica ce este bine și ce e rău. Dacă era preocupată mai mult de muncă și de relația cu bărbatul, decât de educația copilului. Dacă era prea tandră și afectuoasă, iar apoi rece și strictă, fără explicații. Dacă micuțul era lăsat periodic singur, el țipa, o chema, iar ea nu venea. Dacă familia avea mulți copii, iar pentru acest copil, mama nu avea timp și energie suficientă.

Consecințe pentru copil:

La vârsta adultă, în viața unui astfel de copil, totul se împarte în alb și negru, în mintea lui există extreme și stereotipuri de genul: oamenii sunt răi sau buni; poți avea totul sau nimic; iubesc sau urăsc etc. În psihologie, asta se numește traumă narcisistă. Până la vârsta de trei ani copilul are capacitatea de a iubi, de a-și face prieteni, de a avea încredere și de a experimenta sentimentul de fericire. Dar dacă a avut o copilărie suprasaturată cu sentimente negative: abandon, vinovăție, lipsa iubirii – atunci îi va fi dificil să construiască relații sănătoase la maturitate. Pentru că în frageda copilărie era obișnuit cu durerea sufletească.

Situația 2:

Mama a trăit greu și a suferit foarte mult. Sau a fost singură, a crescut copilul fără soț. Și dacă se mai adaugă și istoria bunicii care a fost nefericită în viața de familie, atunci totul se complică.

CONSECINȚE PENTRU COPIL:

Fiica unei astfel de mame nu va putea construi o viață de familie fericită din cauza sentimentului de vinovăție față de mamă. Fiind solidară cu istoria familiei sale, ea alege cele mai dificile și distructive relații, cu cei mai nepotriviți bărbați. Sau în general renunță la relațiile cu s*xul opus. Adesea, ea devine mamă singură, pentru că mental este pregătită pentru asta, iar copilul devine ”sensul vieții sale.”

Băiatul unei astfel de mame –  are două căi spre extreme. Fie devine homosexual, cu o serie de povești nefericite de dragoste. Pentru că nu a avut un exemplu masculin în viața lui. Fie, dimpotrivă, se transformă într-o persoană foarte curajoasă, care exista în fanteziile mamei și care este prea sensibilă la suferința feminină. Adesea alege o profesie care să ajute femeile. Se poate căsători nu din dragoste, ci pentru a facilita viața femeii, din milă pentru ea.

În același timp, bărbatul va cauta motive pentru care să sufere. Dar, obiectivul vieții sale rămâne dorința de a ajuta femeile cu orice preț.  Relațiile în care este implicat se dezvoltă atât timp cât poate ajuta și salva femeia. De îndată ce și-a îndeplinit misiunea, el găsește a altă ”nefericită” pentru a o face fericită. În același timp, nu se gândește la propria fericire. Adesea viața lui este plină de dezamăgiri, pentru că cei salvați nu se grăbesc să-l mulțumească. Și se simte folosit, dar continuă să facă același greșeli.