Bucură-te de comunicarea cu fiul tău, atât timp cât ești centrul universului său.

“Mamă, ești cel mai bun bucătar din lume!” – m-a lăudat astăzi fiul meu de 5 ani după o cină delicioasă. „Când voi crește, îți voi oferi o brățară frumoasă!”

Am zâmbit și l-am îmbrățișat. El a zâmbit și a continuat să-mi povestească ce va face pentru mine în viitor, când va deveni adult.

„Și îți voi cumpăra o mașină roșie și o casă mare unde vei putea crește flori și orice rochie îți dorești … Voi face totul pentru tine!”

Am pus acest moment în „cutia cu amintiri” – acea parte a creierului meu în care sunt stocate cele mai plăcute amintiri. Am vrut să păstrez aceste emoții minunate până la sfârșitul zilelor mele.

Băiețelul meu – acum mă consideră cea mai uimitoare persoană din lume, pentru el sunt un supererou. Este convins că toată viața lui va trăi alături de mama. Încă nu știe că într-o zi, când va crește, voi înceta să mai fiu centrul universului său. Încă nu înțelege asta, dar știu ceva…

Știu că într-o zi va înceta să mă urmeze peste tot. Știu că până la urmă va deveni independent, va dori libertatea și, probabil, va trăi foarte departe de mine. Într-o zi va înceta să mai aibă nevoie de mine la fel de mult ca acum.

Și într-o zi va întâlni fata visurilor sale, dragostea vieții sale, pe care o va iubi din toată inima și o va face centrul universului său.

Într-o zi va trebui să mă dau deoparte, pentru că fiul meu își va construi propria familie.

Dar acum, mă bucur de momentele prețioase petrecute cu băiețelul meu. Încerc să păstrez în memorie vocea sa spunând:

„Te iubesc, mamă, foarte mult. Vreau să fiu mereu cu tine.”

Știu prea bine că acest lucru este imposibil, așa că încerc să mă bucur de copilăria lui la maxim.

Mă bucur de toate cărțile poștale făcute de el, florile rupte și desenele sale.

Ma bucur de îmbrățișările noastre calde și puternice.

Dansez și râd cu voce tare împreună cu el.

Am copt pentru el fursecuri și am plantat copaci împreună în curte.

Ascult poveștile lui nesfârșite, pentru că deocamdată rămân cel mai bun prieten al lui.

Mă bucur de fiecare sărut, până când nu a început să creadă că sărutul mamei în fața prietenilor este o rușine.

Îl îmbrățișez și îl mângâi de câte ori are nevoie.

Într-o zi voi înceta să fiu femeia principală din viața lui și voi reacționa normal la acest lucru, fără gelozie, promit. Dar acum încerc să mă bucur pe deplin de promisiunile sale dulci, de îmbrățișări, sărutări, zâmbete și râs.

Sper că voi putea păstra în memoria mea cât mai multe momente asociate cu el, înainte de a înceta să fiu centrul universului său.