Refuz să-mi fie frică. Aleg să trăiesc!

Într-o zi înțelegi că nu-ți mai este frică de frig. De orice frig. Pur și simplu te îmbraci mai călduros și trăiești în continuare. 

Și atunci este imposibil să fii trădată, jignită sau rănită.

Toate acestea se întâmplă atunci când îți este frică, iar când nu ai frică – nu se întâmplă. Pentru că ai trecut prin cele mai proaste opțiuni și nu te mai surprinde nimic.

Înțelegi în sfârșit, că viața începe doar atunci când nu-ți mai este frică de răceală, căldură, resentimentele, mânie, pierderi, condamnare, bârfe, idioți, separare, singurătate, trădare, chiar și moarte.

Frica niciodată nu a ajutat pe nimeni. Ea doar le-a furat jumătate din viață celor care se temeau, dar de ajutat nu i-a ajutat.

Lipsa fricii îți deschide ochii să vezi că nemulțumirea de sine este problema celor nemulțumiți, dezamăgirea – a celor dezamăgiți, criticile – a celor care critică. Nu e vina ta în asta. Fie există un dialog, fie acești oameni vorbesc singuri pe la spate, departe de tine.

Refuz să-mi fie frică, prieteni.

Aleg să trăiesc.