Gândirea negativă: cea mai periculoasă dependență.

Ați observat vreodată cât timp petreceți gândindu-vă la situațiile negative sau dureroase? Ultima statistică pe care am văzut-o susține că 80% din gândurile noastre sunt negative, iar 95% se repetă. Și cu cât experiența este mai negativă, cu atât revenim mai des la ea. Precum obsedații, tindem spre ceea ce provoacă durere.

”Ne dorim fericire, dar în același timp, alergăm după suferință.” – proverb budist.

De ce?

Revenind la experiență iar și iar, în esență încercăm să facem experiența negativă să se transforme în altceva. Flashback-urile noastre – sunt încercări de a înțelege mai bine durerea, de a petrece mai mult timp cu ea și de a o face să plece. Dacă aflăm motivul, aflăm cine este de vină și ce să facem în acest sens, totul va fi bine.

Pare paradoxal, dar ne ținem de durere, încercând să ne dăm seama cum să o eliberăm.

Cu durerea sau orice experiență negativă sunt asociate multe senzații neplăcute. Ca răspuns la reticența noastră de a simți toate acestea, mintea ne îndreaptă într-o direcție mai familiară. Mintea va prefera întotdeauna să se gândească la durere decât să o experimenteze direct.

În același mod, contrar rațiunii, ne agățăm de suferință ca o modalitate de a avea grijă de noi înșine. Gândindu-ne constant la cauza ei, simțim că durerea noastră contează, că s-a întâmplat dintr-un motiv și nu va fi uitată. Aceste gânduri adaugă suferinței noastre o valoare specială.

Deci, dependența noastră de suferință este într-o oarecare măsură determinată de dorința de a ne simți mai bine. În consecință, ne simțim mai rău și suferim mai mult.

Ce putem face pentru a scăpa de această dependență? Iată câteva soluții posibile:

1. Dezvoltarea conștientizării. Este cheia pentru a scăpa de orice obicei. Observă acele momente în care decizi să acorzi atenție evenimentelor sau circumstanțelor care te preocupă. Conștientizează-ți tendința de a include în momentele de pace ”bucăți” de suferință. Observă că faci acest lucru.

2. Admite că ești ”prins(ă)”. Când observi că ai pătruns în propria poveste bolnavă, admite că ești acolo. Oprește-te o clipă și recunoaște că ești neputincios(ă) pentru a schimba ceva, că ești prins(ă) în suferința ta.

3. Interesează-te. Fără judecată, întreabă-ți mintea ce speră să obțină atrăgându-ți atenția asupra suferinței. Vrea să afle care este problema? Încearcă să găsească o altă soluție? Sau poate derularea gândurilor dureroase în minte te calmează? În cele din urmă, vei vedea că încercarea de a ajunge la un acord cu mintea este un instrument greșit. Data viitoare când vei dori să faci față durerii, reamintește-ți că este inutil să te gândești la asta: ai învățat acest lucru din propria experiență. Eșecul este un mare profesor.

4. Transferă-ți atenția de la gândurile despre problemă la experiența sa reală. Simte, unde și cum experimentezi această durere în corp. Deconectează-ți mintea și cufundă-te într-o experiență trupească.

5. Spune cu voce tare: „nu” sau „oprește-te”. Uneori, partea noastră înțeleaptă trebuie să intervină și să pună capăt comportamentului dăunător al minții.

6. Întreabă-te ce riști dacă îți eliberezi durerea. Află ce lucru periculos te așteaptă în viață dacă nu-ți vei reaminti de rău. Ia o decizie conștientă de a nu-ți umple prezentul cu grijile trecutului sau viitorului.

Autor – Nancy Kohler, psihoterapeut.