Grija de sine: 7 cele mai bune tehnici și planul pas cu pas

Să ne imaginăm că cineva ți-a dăruit o plantă prețioasă. Îți place și vrei să te bucuri de ea cât mai mult timp. Ce este necesar pentru asta? Să înțelegi ce fel de plantă este și ce are nevoie pentru a supraviețui, să o protejezi de factorii nocivi și să-i oferi condiții pentru creștere. Grija de sine, de asemenea, include aceste 3 aspecte.

1. Înțelege-te și înțelege-ți necesitățile.

Grija de sine – include înțelegerea nevoilor tale trupești și psihologice, contactul cu gândurile și sentimentele tale, conștientizarea abilităților și limitelor tale.

2. Protejează-te de factorii nocivi (atât externi, cât și interni).

Protecția externă – este stabilirea granițelor, schimbarea sau ruperea relațiilor cu oamenii în compania cărora te simți rău.

Protecția internă – este captarea și încetarea programelor distructive interne: auto-pedepsirea, auto-intimidarea, ignorarea problemelor etc.

3. Ajută-te să te recuperezi ș să te dezvolți

Chiar și fiind adulți, nu încetăm să ne dezvoltăm. Copilul nostru interior vrea să exploreze lumea constant, vrea joacă, distracții, vrea o viață interesantă. Iar pentru asta ai nevoie de „combustibilul” și activitățile potrivite.

7 cele mai bune tehnici pentru a avea grijă de tine

1.”Acordul despre grijă”

Poți spune textul cu voce tare, dar pentru un efect mai bun, îți recomand să-l scrii. „Eu (numele complet) semnez un acord cu mine însămi pe o perioadă de 10 zile. Voi avea grijă de mine (mă voi auzi, mă voi proteja, mă sprijin și mă ajut să cresc.” Data și semnătura. Citește cu voce tare acordul și începe îndeplinirea sarcinilor.

2. ”Contactul cu dorințele”

Timp de trei zile, pune-ți cât mai des întrebarea: „Ce vreau acum?” Nu este principial să-ți realizezi această dorință, scopul sarcinii este să-ți „auzi” nevoile.

3.  ”Bine sau rău”

Fă două liste. Prima: „Ce mă încântă, ce mă face fericită?” Notează tot ce-ți vine în minte: de la gustul ceaiului până la unele activități dificile care necesită timp, bani sau participarea altor oameni. Lista trebuie să fie cât mai mare.

A doua: Ce mă rănește, ce mă incomodează?” Adăugă aici diferiți factori – fizici (temperatura aerului, sunete, gusturi) și psihologici (când se întâmplă ceva în comunicarea cu alți oameni sau cu tine însăți).

4. ”Pietricica în pantof”

Ai în viața ta acum întrebări/sarcini/probleme care nu se soluționează, dar într-o oarecare măsură îți provoacă disconfort? Dacă da, trebuie să te ocupi de ele. Ca o pietricică în pantof care în timp poate duce la o rană mare, la fel și problemele nerezolvate rămân o sursă de stres cronic și pot crea tulburări grave. Datoria față de noi înșine este să luăm decizii.

”Plănuiesc să fac ceva cu asta” (cum mai exact și care ar fi primii pași) sau ”Prefer să nu fac nimic” (până când)? Trei zile este un timp foarte scurt pentru a te studia, dar poți obține informații minime.

5. ”Sherlock Holmes”

De ce ne simțim rău în timpul comunicării? De regulă, este vorba despre manipularea psihologică – când în momentul comunicării „ceva” ne „agață” și facem ceea ce nu dorim, fie simțim emoții nepotrivite pentru situație (iritare extremă, vinovăție sau supărare).

De îndată ce ajungi într-o situație care, de obicei, te afectează, imaginează-te în rolul lui Sherlock Holmes. În primul rând, încearcă să „observi” cât mai multe informații: cum arată această persoană, ce spun hainele despre ea, cum ar putea fi dimineața sa? Apoi gândește-te: de ce i-ar putea fi frică, îți amintește de un animal, dacă ar fi să-l faci eroul unui roman, cine ar fi? Reflectând, te abții de la o reacție emoțională puternică. Conectarea fanteziei îți permite să te protejezi de manipulare.

6. ”Filtru pentru gânduri”

De îndată ce observi gânduri critice, pune-ți trei întrebări: „Acest lucru corespunde realității? Este util să mă gândesc acum la asta (mă poate ajuta cu ceva)? I-aș spune asta unei persoane apropiate și dragi)? ”Dacă răspunzi ”da” la cel puțin două dintre cele trei întrebări – ok, continuă să te gândești. Dar dacă observi că rulezi în minte același subiect, întreabă-te: „Ce nou aș vrea să-mi spun?” Dacă nu ai un răspuns, atunci subiectul nu ar trebui dezvoltat.

7. „Mulțumiri”

La sfârșitul fiecărei zile, amintește-ți pentru ce și cui poți fi recunoscătoare: Universului pentru că ți-a dăruit vreme bună, șoferului care a plecat la timp și ți-a eliberat un loc de parcare, copilului – care s-a îmbrăcat repede și fără crize de isterie, etc. În fiecare zi caută motive de recunoștință, iar la final, mulțumește-te pentru ceva.