Toate bolile sunt din cauza stresului? 6 semnale că organismul tău cere ajutor.

Astăzi, sunt destul de răspândite afecțiunile corporale la baza cărora stau factorii psihologici. Și destul de des, omul se recuperează după ce au fost descoperite problemele psihologice reprimate care declanșează reacții periculoase de stres. Cum pot fi recunoscute reacțiile psihosomatice ale organismului?

1 Semnal. Sistemul locomotor

Atunci când omul este emoționat, speriat sau supărat, mușchii lui se încordează. Tensiunea musculară – este un mod natural de a proteja organismul de leziuni și durere.

De exemplu, cefaleea sau migrena sunt asociate cu spasmele musculare cronice la nivelul umerilor, gâtului și capului. Durerea în partea inferioară a spatelui și a membrelor superioare este, de asemenea, asociată cu stresul cauzat de munca monotonă epuizantă.

2 Semnal. Sistemul respirator

Sistemul respirator furnizează celulelor oxigen și elimină dioxidul de carbon din organism. Stresul și emoțiile intense sunt însoțite de simptome respiratorii, cum ar fi respirația rapidă sau lipsa aerului. Factorii de stres obișnuiți și sporadici pot agrava problemele de respirație la persoanele cu patologii preexistente ale sistemului respirator, cum ar fi astmul bronșic și boala pulmonară obstructivă cronică.

Relaxarea și tehnicile de respirație ajută la prevenirea dezvoltării bolilor sistemului respirator.

3 Semnal. Sistemul cardiovascular

Inima și vasele de sânge lucrează împreună, oferind organismului oxigen și nutrienți. Activitatea acestor două componente ale sistemului cardiovascular se schimbă odată cu dezvoltarea reacțiilor la stres.

Stresul acut pe termen scurt (de exemplu, blocajul în trafic sau apăsarea bruscă a frânelor pentru a evita un accident) provoacă o creștere a ritmului cardiac datorită eliberării adrenalinei, norepinefrinei și cortizolului. În starea de stres, vasele de sânge se extind, crescând astfel cantitatea de sânge pompat de organ și tensiunea arterială.

Creșterea constantă a ritmului cardiac, nivelul ridicat al hormonilor de stres, tensiunea arterială mare aduc un prejudiciu organismului, crescând riscul de a dezvolta hipertensiune arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

4 Semnal. Sistemul endocrin și imunitar

Atunci când omul percepe o situație ca fiind complicată, amenințătoare sau incontrolabilă, creierul declanșează o cascadă de reacții legate cu axa „hipotalamus – hipofiză – glanda suprarenală”, care acționează ca o forță motrice a stresului endocrin. În cele din urmă, acest lucru duce la o creșterea producției de cortizol („hormonul stresului”).

Stresul cronic duce la disfuncția sistemului imunitar, servind drept bază pentru dezvoltarea numeroaselor afecțiuni de sănătate fizică și psihică.

Semnalul 5: Sistemul Gastrointestinal

În intestine sunt milioane de neuroni care funcționează independent, dar mențin o legătură constantă cu creierul. Stresul afectează negativ conexiunea dintre creier și intestine și poate provoca durere, balonare și disconfort în intestine. În timpul stresului oamenii mănâncă mai mult sau mai puțin decât de obicei.

Problemele psihologice afectează negativ sănătatea persoanelor cu boli cronice ale sistemului digestiv. Prin urmare, rezolvarea la timp a conflictelor interne, căutarea și procesarea emoțiilor reprimate sunt condiții necesare pentru tratamentul bolilor psihosomatice.

Semnalul 6. Sistemul nervos

Când organismul este în stare de stres, sistemul nervos simpatic declanșează așa-numita reacție „luptă sau fugi”. Creierul direcționează resursele de energie disponibile pentru a lupta împotriva unei amenințări la viață sau pentru a fugi de inamic. Sistemul nervos simpatic semnalează glandele suprarenale să secrete hormoni: adrenalină și cortizol. Acești hormoni fac inima să bată mai repede; cresc ritmul respirator; vasele de sânge se extind; se modifică procesul de digestie; crește nivelul glicemiei în sânge.

Reacția sistemului nervos simpatic este bruscă și foarte rapidă. Acest lucru este necesar pentru a pregăti rapid corpul să răspundă la o situație de urgență sau la stresul acut. De îndată ce se încheie criza, organismul revine la starea care a fost înainte de urgență.

Stresul cronic pe o perioadă lungă de timp duce la epuizarea organismului.