Foamea emoțională: de ce unii oameni au o foame acută de iubire?

Mâncarea este diferită. Nu e numai chifle și prăjituri, ci și tot ce ne umple din interior. Ceea ce ne oferă sentimentul de sațietate, satisfacție, plinătate, integritate, căldură.

Desigur, în primul rând aceasta este IUBIREA.

Acea apropiere în care există căldură sufletească, intimitate fizică, uniune spirituală, siguranță, adăpost și bucuria de a fi împreună.

Într-o astfel de iubire te simți ”sătul” și confortabil. Nu are rost să fugi undeva și să cauți ceva. În sațietate apare mulțumirea și lenea. Ați văzut bebeluși sătui? Exact așa arată o persoană plină, ”sătulă” emoțional.

Însă unii dintre noi au o foame acută de iubire. Corpul reacționează la foamea emoțională la fel ca și la cea fiziologică – simțim aceleași simptome de foame, vrem să mâncăm.

Singura diferență este că, atunci când mâncăm câteva chifle, apare o sațietate imaginară. Nu apare sentimentul de fericire, ci doar pentru un timp dispare simptomul. Și omul crede că vrea să mănânce mereu. Mâncarea este cea mai ușoară cale de a înăbuși foamea. De a face corpul să tacă, fiind ocupat cu digerarea mâncării.

O modalitate de a înăbuși foamea emoțională și odată cu ea anxietatea crescută – este ciocolata, dulciurile, ceaiul și cafeaua. În toate timpurile au existat surogate ale iubirii.

Mâncarea fizică nu poate înlocui hrana spirituală, emoțională. Ciocolata nu-ți va oferi dragoste, iar cafeaua, cu toată tandrețea și capacitatea ei de a ademeni – nu va deveni persoana iubită.

De cine ți-e ”foame”? Cui îi duci dorul? Pentru cine sunt aceste sentimente?

Doar atunci când începi să diferențiezi, să-ți distingi nevoile, să distingi foamea emoțională de cea fizică, te vei putea hrăni în diferite moduri. Și, poate, în cele din urmă, îți vei putea oferi ceea ce ai nevoie atât de mult.