Efectul lui Franklin: Iată cum îți poți transforma adversarul într-un prieten devotat.

Ce faci dacă șeful tău nu te place – renunți la locul de muncă? Experții ne sfătuiesc să nu ne grăbim în astfel de cazuri, ci să încercăm să utilizăm “Efectul lui Benjamin Franklin” pentru a deveni prieteni cu adversarii noștri.

”În perioada în care Franklin era deja o persoană cunoscută și influentă, membru al legislaturii din Pennsylvania, el își făcea griji pentru dușmănia care venea din partea unuia dintre colegii săi. Acest om era bogat și educat, iar Franklin înțelegea că în curând va câștiga o influență semnificativă în guvernul Statelor Unite, deci nu-și dorea un astfel de dușman. Atunci el a inventat un truc mai sofisticat.

Știind că adversarul său are în bibliotecă o carte rară, el i-a trimis o scrisoare prin care i-a cerut să-i împrumute cartea. Acest domn a fost flatat și imediat i-a trimis-o. Franklin i-a returnat cartea o săptămână mai târziu cu o notă de mulțumire. La următoarea întâlnire din Camera Reprezentanților, domnul s-a apropiat primul de Franklin și au început să discute. De atunci, fostul adversar a manifestat disponibilitatea de a-l ajuta pe Franklin cu orice ocazie.”  Concurenții au devenit prieteni apropiați. Ce s-a întâmplat?

Este vorba despre mecanismul de formare a convingerilor și sentimentelor noastre față de alte persoane. Ceea ce faci, determină ce convingeri ai. 

Simți nevoia să porți costum pentru a aduce un omagiu profesionalismului sau purtând costumul începi să te comporți mai strict, mai profesional? Ai votat pentru democrați pentru că susții libertatea de exprimare sau susții libertatea de exprimare pentru că ai votat pentru democrați?

Cercetările confirmă că în ambele cazuri răspunsul corect este – al doilea. Când devii membru al unui grup sau susținătorul unei mărci, acest lucru îți afectează atitudinea și convingerile, nu invers.

Teoria percepției de sine afirmă că atitudinile noastre se formează prin observarea propriului comportament și încercarea de a găsi sensul în el, dar fără posibilitatea de a determina cauza inițială. Omul încearcă să privească situația din exterior, să-și înțeleagă propriile motivații. El joacă rolul martorului propriilor gânduri, formându-și idei despre sine pe baza acestor observații.

De ce începi să-ți tratezi adversarul mai bine după ce i-ai făcut o favoare? Când creierul nu poate găsi o explicație logică, morală sau social acceptabilă pentru propriile acțiuni, el inventează o explicație care nu-ți afectează stima de sine.

Adică ai nevoie de o scuză. Doar nu puteai să-i faci o favoare unui om rău? În mintea ta, acest om devine un erou pozitiv. Trebuie să ne ajutăm familia, prietenii, cei cu care avem opinii similare. Deci, această persoană trebuie să fie într-una din aceste categorii.

Fiecare dintre noi are un mecanism de auto-conservare, un ”avocat”, care ne protejează bunăstarea psihologică. Acest ”avocat” îi explică creierului motivele acțiunilor noastre și ne justifică. Dacă i-am făcut cuiva rău, înseamnă că acea persoană e rea și merită asta. Dacă i-am făcut ceva bun – omul era bun.

Acțiunile noastre determină convingerile noastre și nu invers! Dacă șeful nu te place sau dacă cineva se opune proiectului sau inițiativei tale, cere-i o favoare – și relația voastră se va îmbunătăți. Desigur, nimeni nu-ți oferă garanții că va funcționa, dar merită să încerci. Franklin a făcut-o și a reușit, poți și tu.