11 MOTIVE pentru care relațiile moderne se distrug atât de ușor

De ce astăzi este atât de dificil să construim relații puternice? De ce suferim eșec în dragoste de fiecare dată, deși încercăm cu disperare? De ce oamenii brusc au devenit incapabili în viața lor personală? Oare am uitat cum se iubește? Sau chiar am uitat ce este dragostea?

1.Nu suntem pregătiți

Pentru sacrificii, compromisuri, pentru iubirea necondiționată. Nu suntem gata să investim tot ce este necesar pentru ca relația să funcționeze. Vrem ca totul să fie ușor. Preferăm să fugim la prima dificultate. Nu permitem iubirii noastre să crească, pentru că o eliberăm prea repede.

2. Nu căutăm iubire.

Ci doar plăcere și euforie. Îl vrem pe cel cu care am putea privi filme și ne-am putea plimba, dar nu pe cel care ne înțelege, chiar și atunci când nu vorbim. Petrecem timpul împreună, dar nu creăm amintiri. Nu vrem o viață plictisitoare. Nu vrem un partener pentru toată viața, ci doar un om cu care putem simți ceva instantaneu. Însă când euforia trece, constatăm că nimeni nu ne-a pregătit pentru rutina iubirii. Nu credem în frumusețea predictibilității, pentru că suntem orbiți de setea de aventură și pasiune.

3. Suntem prea absorbiți de viață, fără a lăsa loc pentru iubire.

Nu avem timp să iubim, nu avem răbdare să construim relații. Suntem oameni ocupați care urmăresc visuri materiale. Relațiile – sunt deja incomode.

4. Vrem recompense instant pentru ceea ce facem.

Abia cunoaștem persoana, dar deja ne dorim o maturitate în relație, o conexiune emoțională care se dezvoltă de-a lungul timpului, un sentiment special. Se pare că nimic nu merită timpul și răbdarea noastră – nici măcar dragostea.

5. Preferăm să petrecem o oră cu o sută de oameni, decât o zi cu o singură persoană.

Credem că avem opțiuni. Credem că întotdeauna este posibil să întâlnim pe cineva nou, decât să cunoaștem omul. Suntem lacomi. Vrem să avem totul. Începem o relație și plecăm imediat ce găsim ceva mai bun. Nu vrem să descoperim cele mai bune calități ale acelui om. Vrem să fie perfect. Ne întâlnim cu mulți, dar rareori îi dăm fiecăruia o șansă reală. Suntem dezamăgiți de toată lumea.

6. Tehnologia ne-a apropiat atât de mult, încât nu putem respira. 

Prezența noastră fizică a fost înlocuită cu mesaje, apeluri video. Nu mai simțim nevoia de a petrece timpul împreună. Nu mai avem nimic de spus la întâlnire.

7. Suntem generația care își revendică libertatea sexuală.

Separăm s*xul de iubire sau cel puțin așa credem. Mai întâi facem dragoste și apoi decidem dacă vrem să iubim sau nu. S*xul este ușor, dar loialitatea nu. Dormim cu cineva nu pentru că îl iubim, ci pentru că vrem plăcere. Aceasta este o satisfacție temporară. S*xul în afara relației – nu mai este tabu. Acum există “relațiile deschise”, “prietenii cu privilegii”, ”întâlnirile întâmplătoare”, ”s*xul de o noapte”, etc.

8. Suntem – generația călătorilor, care nu ne oprim prea mult timp într-un singur loc.

Toți se tem de relații serioase. Credem că nu suntem făcuți pentru ele. Nu vrem să ne stabilim. Chiar și gândul despre asta îi sperie pe mulți. Nu ne putem imagina alături de o singură persoană până la sfârșitul vieții. Plecăm. Ne temem de statornicie, de parcă ar fi un rău. Ne place să credem că suntem diferiți. Că nu ne încadrăm în normele sociale.

9. Suntem o generație practică care se ghidează doar de logică.

Nu mai știm ce înseamnă să fii îndrăgostit nebunește. Nu luăm un bilet la celălalt capăt al planetei, doar pentru a vedea persoana iubită. Chiar ne despărțim din cauza distanței. Suntem prea sensibili pentru iubire.

10. Ne este teamă.

Să ne îndrăgostim, să ne dăruim unui singur om, să suferim eșec, să suferim durere, să ne frângem inima. Nu lăsăm pe nimeni în lumea noastră interioară și nu încercăm să iubim pe nimeni necondiționat. Ne uităm din spatele zidurilor construite în jurul nostru, pe care noi înșine le-am creat, căutăm iubire și fugim imediat ce o găsim. Brusc ne gândim că nu vom face față. Nu vrem să fim vulnerabili. Nu vrem să ne expunem sufletul. Suntem prea precauți.

11. Nici măcar nu apreciem relațiile pe care le avem.

Eliberăm cei mai minunați oameni, pentru că în jur sunt alții. Și ni se pare că poate fi mai bine. Nu mai prețuim relațiile pe care le avem.