Care este Sensul și Scopul Final al unei Relații?

Mulți oameni se întreabă: ”Care sunt motivele pentru a fi cu cineva într-o relație? Care e sensul și scopul final al acestei relații?

Probabil nu există un răspuns universal și adecvat la această întrebare, pentru că el depinde în mare măsură, de cel căruia i se adresează întrebarea și ce abordare are omul față de viață.

Abordarea conservatoare

“Sensul relației – este crearea unei celule sociale și menținerea structurilor sociale – de exemplu, căsătoria și creșterea copiilor proprii sau adoptați”.

Oamenii care practică această abordare față de relații și viață în general, se dovedesc a fi cei care cel mai mult își fac griji cu privire la stabilirea limitelor clare, a obiectivelor și direcției în care se mișcă relația lor.

Abordarea dependenței reciproce

“Sensul relației – este căutarea partenerului sau persoanei care te va completa și va deveni pentru tine întregul univers”.

O astfel de abordare, de regulă, este practicată de oamenii cărora le lipsește ceva aplicabil pentru ei înșiși și pentru viața lor. Ei caută mereu ceva (sau pe cineva) capabil să le umple vidul pe care îl simt. Această abordare pare adesea romantică, dar de fapt, este destul de nesănătoasă.

Abordarea centrată pe sine

“Sensul relației – este fericirea personală, creșterea personală sau satisfacerea nevoilor s*xuale și de altă natură”.

Abordarea bazată pe frică

“Nu vreau să fiu singur” sau “Nu vreau să mor în singurătate”.

Oamenii care practică această abordare îi tratează pe ceilalți ca fiind “un colac de salvare”.

Abordarea nihilistă

“În relație nu există niciun sens.”

Acești oameni de asemenea, construiesc relații personale și chiar creează familii, dar de ce fac asta, deseori nici ei nu înțeleg.

Abordarea sănătoasă

Problema de bază a tuturor motivelor pentru crearea unei relații cu cineva, este că toate – de la fericire, statut și securitate până la atracție, s*x, copii și teama de a muri singur – pun responsabilitatea pentru calitatea vieții și bunăstării emoționale în mâinile altei persoane.

Dacă revezi abordările de mai sus și o alegi pe oricare atunci vezi că:

– Fericirea ta depinde de altcineva.

– Siguranța ta depinde de altcineva.

– Satisfacția ta s*xuală depinde de altcineva și de dorințele acestei persoane.

– Sensul vieții tale depinde de altcineva.

– Plăcerea vieții tale depinde de altcineva.

– Lipsa singurătății depinde de altcineva.

Prea mulți oameni, începând o relație, se gândesc în primul rând la ceea ce pot obține de la partenerul lor și la ceea ce se presupune că acesta este obligat să facă – indiferent de circumstanțe.

A iubi cu adevărat – înseamnă să-ți asumi responsabilitatea nu numai pentru propria fericire, ci și pentru fericirea persoanei cu care ai decis să-ți legi viața – cel puțin parțial. Nu trebuie sa uiți niciodată de tine, pentru a avea ce să împarți cu partenerul tău. Asta înseamnă să-ți rezervi timp și eforturi pentru propria bunăstare, iar apoi să le investești în jumătatea ta, fără să aștepți ceva în schimb, dar știind că vei obține înapoi mai mult decât ai oferit.

Oare e suficient acest lucru pentru a determina sensul vieții sau cel puțin sensul unei relații? Nu știu. Dar când mă iubesc pe mine însămi și pe cei pe care îi consider demni de iubirea mea, cu siguranță asta îmi face viața mai bogată și probabil este un motiv suficient pentru a nu trece prin viață singură.