O pildă frumoasă despre dragoste, care merită citită: Insula valorilor spirituale

Cândva demult pe Pâmânt exista o insulă, unde trăiau toate valorile spirituale. Odată ele au observat, că insula a început să se scufunde sub apă. Toate valorile au urcat în corăbii și au părăsit insula. Acolo a rămas doar Dragostea.

Ea a așteptat până în ultimul moment, însă văzând că nu mai are de ales, a decis să părăsească și ea insula.

Atunci ea a chemat Bogăția și a rugat-o să îi permită să urce în corabia ei, însă Bogăția i-a răspuns: Am multe lucruri de preț și aur în corabia mea, nu există loc pentru tine aici.”

Văzând cum pe alături trecea corabia Tristeței, Dragostea s-a rugat să o ajute, însă aceasta i-a răspuns: ,,Iartă-mă, Dragoste, sunt atât de tristă, încât trebuie să rămân în singurătate.”

Atunci Dragostea a văzut corabia Mândriei și a rugat-o să o ajute, însă aceasta i-a răspuns că Dragostea va distruge armonia de pe corabia ei.

Pe alături plutea Bucuria, însă aceasta era atât de ocupată veselindu-se, încât nici nu a auzit strigătele Dragostei.

Atunci Dragostea a căzut în disperare. Când deodată a auzit o voce de undeva din spate: ,,Să mergem, Dragoste, te voi lua cu mine”.

Dragostea s-a întors și a văzut un bâtrân. El a dus-o până pe uscat, iar când acesta s-a îndepărtat, Dragostea și-a amintit că nu i-a întrebat numele. Atunci ea s-a adresat Cunoașterii:

-Spune-mi, Cunoaștere, cine m-a salvat? Cine era acel bătrân? Cunoașterea a privit-o și i-a răspuns:

-Era Timpul.

-Timpul? – a întrebat Dragostea uimită? – Dar de ce m-a salvat?

-Pentru că toar Timpul știe, cât de importantă este Dragostea în viață…