Oare e o rușine să te căsătorești cu un șofer de taxi?

Elena și-a cunoscut viitorul soț într-un taxi. Chemase un taxi spre aeroport, iar șoferul s-a dovedit a fi un tip plăcut și simpatic. Au conversat în timpul călătoriei și în cele din urmă el i-a lăsat o impresie bună.

După câteva săptămâni, din nou avea nevoie de un taxi și, destul de ciudat, dar a venit aceeași mașină, cu același șofer.

Poate e destinul?

El i-a lăsat numărul de telefon, în caz că va mai avea nevoie de un taxi. Elena l-a mai chemat de câteva ori, și, cumva de la sine, între ei s-a format o legătură care după un an și jumătate s-a încheiat cu nuntă. Ea nu-și făcea griji că soțul ei este șofer de taxi, dar majoritatea cunoscuților și rudelor erau surprinși de alegerea ei.

– Da, nu este de nasul ei! În mai puțin de un an vor divorța! – erau convinși cunoscuții.

Cu toate acestea, ei sunt împreună deja de cinci ani și nu au de gând să divorțeze, chiar au și un copil. Desigur, soțul Elenei nu se poate lăuda cu o profesie de prestigiu, dar acest lucru nu-l face un soț și un tată rău.

El nu consumă alcool (din cauza jobului), nu fumează, este muncitor și, chiar dacă e aproape întotdeauna ocupat, încearcă să-și ajute soția cu treburile casnice. Îi dăruiește flori, o răsfață cu mici cadouri.

Soțul Elenei a făcut o facultate, dar nu a lucrat mult timp pe specialitate. A început să lucreze ca șofer de taxi pentru a câștiga suplimentar, însă s-a dovedit că acest job îi aduce mai mulți bani și a renunțat la locul de muncă neprofitabil.

Și cel mai amuzant e că, o prietenă care critica alegerea Elenei, are un soț care fiind în funcția de economist principal, câștigă la fel cât soțul Elenei. Și se consideră un mare erou, care după muncă stă întins pe canapea în fața televizorului. Dar această femeie este mândră că e căsătorită cu un economist, nu cu un șofer de taxi ca Elena.

O profesie prestigioasă, bineînțeles, este un lucru bun, dar totuși relația se construiește cu omul, nu cu profesia lui.

Ce credeți despre asta?