Inspiră-te de la japonezi: 5 obiceiuri pentru un creier mereu tânăr

În anii 90 savanții credeau că după 18 ani creierul uman încetează să se mai dezvolte. Ulterior s-a demonstrat că acesta continuă să se dezvolte și să se adapteze până la moarte. Acest proces se numește neurogeneză.

Există o legătură strânsă între neurogeneză, fericire și sănătate. Cel mai bun exemplu în acest sens este cultura japoneză. Iată din ce cauză japonezii stimulează permanent procesul de formare a noi neuroni.

Alimentația

Bucătăria este locul în care îți poți găsi fericirea. În timp ce unii își ticsesc stomacul până la refuz, japonezii au înțeles demult că moderația în alimentație este cheia spre o viață lungă. Încă în anul 1300 maestrul Zen, Keyzan Jockin, credea că stomacul trebuie să fie plin cel mult în proporție de 2/3.

Savanții au găsit argumente convingătoare în privința faptului că reducerea caloriilor duce la creșterea longevității și stimularea neurogenezei.

Sushi

Foarte puține feluri de mâncare se pot lăuda cu atâtea beneficii pentru organism. Tonul și somonul sunt o sursă minunată de acizi grași omega 3. De asemenea, sushi mai conține și alge marine, care sunt benefice pentru activitatea noastră mentală, iar sosul wasabi cu care acestea sunt servite împiedică dezvoltarea celulelor canceroase.

Ceaiul verde

Ceaiul tradițional japonez Matcha este compus din frunze tinere mărunțite. Călugării budiși servesc această băutură de secole, ea îi ajută să-și mențină concentrația în timpul meditațiilor. Matcha conține antioxidanți de 20 de ori mai mult decât coacăza sau rodia. De asemenea, acesta este bogat în L-teanină, care stimulează neurogeneza și îmbunătățește memoria.

Meditațiile

„Cel mai plăcut este să asculți persoana care tace” – Proverb japonez

Cercetările au arătat că practica îndelungată a meditației crește volumul de substanță cenușie în creier. În deosebi, aceasta aduce beneficii zonei ce reglează nivelul de stres. Iar stresul este unul dintre factorii principali care încetinește procesul de neurogeneză.

Mișcarea

S-a demonstrat că lipsa activității fizice și intelectuale după ieșirea la pensie duce la înrăutățirea stării organismului. Plus la aceasta, scade și nivelul fericirii și a satisfacției de viață.