Despărțirea din cauza prostiei – este cea mai bună decizie…

Se spune că femeia ar trebui să fie umilă, supusă și tăcută. Dar dintr-un anumit motiv, toți uită că o astfel de distribuție a rolurilor ar trebui să excludă violența. În primul rând, violența psihologică.

Nu suntem obligați să acceptăm umilința, indiferența, lipsa de respect: să ne depășim pe noi înșine pentru a menține relația. Într-o relație, nimeni nu trebuie să îndure ceva, să facă sacrificii, să sufere.

Totul începe cu lucrurile mici. Cu “prostiile”.

Ai început o relație. Petreceți mult timp împreună, vă simțiți atrași unul de celălalt, aveți planuri comune pentru viitor. Totul pare a fi bine, dar există un singur lucru: iubitului tău categoric nu-i plac lucrurile negre. Și te roagă (sau mai degrabă insistă) să nu mai porți negru. La prima vedere, nimic criminal. Ai pus pe cântar dragostea pentru lucrurile negre și pentru bărbat. Se pare că alegerea este evidentă, vei renunța la negru. Accepți condițiile de dragul relației.

Și în acest moment începe “munca asupra relației”: îți verifici garderoba și înțelegi că jumătate din lucrurile pe care le ai, trebuie să le arunci. Dar, se pare că iubitul tău nu este pregătit să-ți compenseze golirea garderobei. Și nici tu nu ai resurse suficiente pentru a-ți cumpăra haine de alte culori. Lipsa hainelor negre de bază în garderobă îți provoacă disconfort. Nu e grav, poți trece peste asta, dar totuși este un disconfort aproape zilnic. Brusc conștientizezi că nu mai poți purta ciorapi negri, pantofi negri. Adică, lucrurile care în mare parte sunt negre.

Și, la un moment dat, în interiorul tău explodează o bombă: “La naiba! De ce nu pot purta negru? Nu fac nimic rău!”. De obicei, aici se sfârșește umilința și smerenia. Înțelegi că ți-ai subestimat propriul sacrificiu. Și nu ești gata să renunți la viața ta obișnuită de dragul … De dragul cui? Omului care nu te acceptă așa cum ești?

În locul acestor lucruri negre pot fi hobby-urile tale, opiniile despre viață, dorințele interioare, visurile … Cineva într-adevăr este gata să renunțe la visul său de dragul unei relații cu o persoană care nu poate înscrie acest vis, în imaginea lumii sale. Și numai pentru asta, alege stabilitatea imaginară, în loc să se aleagă pe sine. Acestea nu sunt ”prostii”. Visele tale nu sunt prostii, dorințele nu sunt prostii, planurile, de asemenea. Și chiar dacă sunt ”prostii” ai dreptul să le iubești, să le urmezi, să-ți trăiești viața, să devii mai bună pentru tine. Nu pentru bărbat, nu, oricine ar fi el.

Toți spun că relația – înseamnă muncă, dar în același timp această muncă ar trebui să fie plăcută, să te umple de energie, să te inspire, să nu te epuizeze. Acestea nu sunt ”prostii”.