Iată de ce nu merită să-i oferi cuiva a doua șansă…

Deja nu mai ofer nimănui a doua șansă, deoarece consider această ocupație lipsită de sens și fără a fi răsplătită.  Atunci când oferi a doua șansă cuiva, de fapt ți-o oferi ție – recunoaște! Adevărul e că nu ești încă gata să renunți la acea persoană. Te-ai obișnuit prea mult cu el/ea. Însă oamenii nu se schimbă. Mincinosul rămâne mincinos. Idiotul rămâne idiot. Afemeiatul – afemeiat, neurastenicul – neurastenic.

Din experiența mea din trecut pot spune că niciodată din aceste întoarceri și iertări nu rezultă nimic bun. Finalul oricum e unul – despărțirea. Dacă omul te-a dezamăgit cu ceva sau doar a plecat din viața ta fără vreun motiv – să plece! Arde podurile și nu regreta nimic.

Oferind cuiva a doua șansă – îți consumi nervii încă o dată. Vei plânge noaptea în pernă nu numai în decembrie, ci încă o dată în februarie și probabil în aprilie. Aici depinde câtă putere ai să faci din nou aceleași greșeli.

Dezamăgirea repetată în omul care te-a dezamăgit o dată – este inevitabilă. De aceea, trebuie să tai totul imediat, din rădăcină. Înțeleg, e ușor să spui, dar e mai greu să faci. Da, e dureros. Te-ai obișnuit. Încă nu te-ai învățat să trăiești fără el/ea. Dar e mai bine să suferi o dată, decât să suferi mai mulți ani.

Iubește-te mai întâi pe tine, apoi pe ceilalți. Ai demnitate, nu te umili. Respectă-te. Fii puternic(ă), pentru că viața noastră este o luptă. În primul rând, cu noi înșine.