Între ei exista o diferență de vârstă de 20 de ani…

Tatăl meu vitreg era cu 20 de ani mai tânăr decât mama mea.

Atunci când el s-a născut, mama mea deja studia la Universitate. Când el avea un an, ea l-a născut pe fratele meu. Când a început să spună primele cuvinte, mama se lupta cu fostul ei soț, care încerca să o alunge din propriul ei apartament din centrul orașului, într-o garsonieră mică de la marginea orașului. Când el a mers la școală, mama lucra zi și noapte ca medic la ambulanță. Când a încercat pentru prima dată să fumeze țigări cu vecinul său, mama m-a născut pe mine, fiind considerată femeie “bătrână” pentru a naște.

Apoi timpul s-a schimbat într-un mod ciudat pentru ambii.

După nașterea mea și al doilea divorț, mama a înflorit.

Andrei a plecat devreme din casa părintească, s-a mutat în capitală, unde s-a maturizat destul de repede.

Mama a rămas tânără, frumoasă și zâmbitoare la vârsta de 42 de ani. Iar el era prea matur și înțelept pentru ai săi 22 de ani. Se potriveau perfect. Și se iubeau foarte mult.

Însă oamenii din jur nu observau acest lucru, ei se gândeau doar la etapa când el avea un an, iar mama avea deja un fiu!

Oamenii râdeau de ei, erau surprinși sau îi judecau. Fratele meu nu a putut accepta acest lucru și a plecat din familia nostră, venea foarte rar, doar atunci când avea nevoie.

Imaginați-vă cum erau întâlnirile de familie, când surorile mamei mele (și ele erau trei!) se adunau cu soții de vârsta lor. Nimeni nu voia să-l ia în serios pe Andrei, iar mama era considerată o ciudată.

Cred că acest sentiment “noi doi împotriva tuturor” i-a unit, făcându-i cei mai apropiați oameni din lume.  

Mama a murit la 56 de ani, fiind răpusă de o boală incurabilă, iar Andrei a fost cu ea până în ultima clipă.

Credeți că poate exista dragoste cu o astfel de diferență de vârstă? Te vezi lângă un soț cu 15-20 de ani mai tânăr? Eu – sincer, nu :), dar știu sigur că asta se întâmplă.