Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, devenim foști parteneri pentru cineva…

Foștii parteneri. Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, devenim pentru cineva exact acești oameni și noi înșine dobândim astfel de personaje în matricea vieții noastre.  Acești oameni au fost cu noi. Desigur, vorbesc despre relațiile serioase, despre cei pe care i-am iubit, cu care am trăit împreună multă vreme.

Foștii – sunt o parte din noi, suntem ceea ce suntem, inclusiv din cauza lor. Cândva ei erau microcosmosul în care existam. Nu i-am lăsat întâmplător să intre acolo. I-am ales din milioane de oameni și din anumite motive am locuit împreună. De ce ar trebui să-i uităm imediat sau să nu-i considerăm oameni apropiați, chiar dacă au decis să plece?

A înceta să iubești – nu înseamnă trădare. A înceta să iubești, indiferent cât de dureros nu ar fi acel moment, este ceva normal. Nu poți înceta să-ți iubești copiii și părinții. Pe ceilalți – poți. Dar nu cred că acest sentiment poate fi șters complet din sufletul nostru. Undeva, în adâncul sufletului rămân toți cei pe care i-am iubit cândva.

Viața – nu este un rezultat, ci un proces. Ne-am simțit bine alături de acest om câțiva ani, apoi ambii ne-am schimbat și am decis că ne dorim să fim singuri sau cu o nouă iubire. Acest fapt nu anulează căldura pe care doi oameni și-au dăruit-o unul altuia. Dacă plecăm din oraș, oare el încetează să ne fie apropiat, oare străzile nu sunt pline de amintiri, oare nu ne oferă forțe prin simpla lui existență în viața noastră timp de atâția ani?

Mulți vor spune, dar cum rămâne cu copiii? Nu am copii și nu pot decât să presupun. Dar credeți că ei nu văd că dragostea a dispărut, credeți că ei nu simt nimic? Desigur, ar fi perfect să te căsătorești și să mori în aceeași zi cu partenerul tău, la 99 de ani. Dar numai cu o singură condiție – dacă toți acești ani sunteți fericiți. Dacă nu, este mai bine să vă despărțiți, să rămâneți prieteni și să aveți șansa de a fi într-adevăr apropiați până la bătrânețe. În plus, copiii vor vedea acest lucru, și poate voi, divorțați, dar capabili să rămâneți prieteni, le veți oferi mai multă dragoste, decât cei care trăiesc împreună în indiferență.

Ce ar trebui să facă actualii parteneri cu foștii? O întrebare dificilă. Nu avem dreptul să-i obligăm să-i iubească și să se înțeleagă.

Dacă persoana iubită se simte rănită din cauza comunicării voastre, desigur trebuie să ții cont de acest lucru, și să faci o algere. Dar cel puțin încearcă să înțelegi pentru tine: asta e manipulare sau își face griji cu adevărat. La fel cum nu ar trebui să lași trecutul să intre prea mult în prezent. Dar, cel mai important, nu-ți fie teamă de atitudinea caldă față de cei de care te-ai despărțit. Și nu-ți fie teamă să pleci, oamenii cu adevărat apropiați nu dispar, ei doar își schimbă statutul în viața ta și probabil statutul de „prieten“ este mult mai valoros decât orice alt marker al relațiilor umane.

Autor: D. Kozlovski