Ce trăsături de personalitate vor avea copiii care au crescut în familii cu părinți alcoolici și psihopați

Părintele alcoolic, precum și cel psihopat, se distinge prin incapacitatea de a avea grijă de cei dragi și de a le oferi dragoste. Un membru al familiei, chiar și propriul copil, nu-i provoacă empatie și iubire, ci este mai degrabă îl consideră un obstacol sau un mijloc de a-și atinge scopurile egoiste. Astfel de parinți pot, de exemplu, avea grijă formală de copiii lor, îi pot întreține material, însă emoțiile lor pozitive nu se vor răsfrânge asupra copilului și de multe ori psihopatul încearcă să scape de copil – să-l dea cuiva dintre rude sau la internat.

Ce personalitate se formează în astfel de familii disfuncționale?

De regulă, într-un mediu atât de ostil, psihicul suferă deformări. Copilul crește cu o tulburare de personalitate. El, fie singur devine alcoolic sau psihopat, fie își direcționează agresiunea asupra sa și toată viața suferă de depresie, duce un stil riscant de viață, comite tentative de suicid. De multe ori acest copil crescând, devine „salvator“ și creează relații codependente, în care mereu va salva pe cineva. Își va alege profesia de medic, salvator, militar, psiholog pentru a-și simți necesitatea și va salva, așa cum o salvase cândva pe mama de agresiunea tatălui sau își va ajuta mama/tatăl să depășească această dependență.

Ce trăsături de personalitate vor avea acești adulți?

1. Lipsa de încredere patologică (le va fi dificil să aibă încredere în partener și să nu vadă în el o sursă de amenințare. Partenerul acestui om întotdeauna va trebui să-i dovedească loialitatea și iubirea).

2. Explozii de furie necontrolată la cele mai mici reacții de respingere, la încrederea nejustificată; gelozia, controlul celor apropiați sau distanțarea.

3. Dificultăți în manifestarea sentimentelor, deschiderii, compasiunii.

4. Sentimentul de goliciune interioară, sentimentul că nu valorează nimic, astfel încât acești oameni au nevoie constantă să-și demonstreze lor înșiși că sunt în viață (acest lucru se realizează din contul emoțiilor intense, adrenalinei, auto-vătămarii, tot felul de dependențe).

5. Gândirea alb-negru. În percepția lor totul tinde către Absolut, conform principiului “totul sau nimic”, manifestă cerințe exagerate față de sine și față de ceilalți. Omul care nu răspunde așteptărilor va fi depreciat, precum și domeniul de activitate și alte aspecte ale vieții. De aceea, el mereu este în căutarea partenerilor de încredere sau va rămâne singur. Adesea oamenilor apropiați le este dificil să reziste schimbărilor frecvente de dispoziție și exploziilor de agresiune.

Indiferent de toate astea, mulți dintre acești oameni au creat familii normale, unde partenerii răbdători și înțelegători îi ajută să depășească căderile emoționale, depresia, pierderea încrederii în sine, agresiunea, să le trezească bunătatea, pentru că cel mai important pentru oamenii cu traume de violență și respingere – este sentimentul de sprijin stabil din partea persoanei apropiate. Însă acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.

Sursa