Iubirea și Bunătatea sunt profesorii lumii, mentorii ei veșnici…

Omului adesea i se pare că poate obține multe în această viață. El se bazează pe puterea, inteligența, mintea sa…Suntem îndrăgostiți de noi înșine! Şi exact acest narcisism face sufletul uman – gol, bolnav și neprotejat.

Viața – nu e căutarea hranei, nu e cursa după moarte şi nici “expoziția groaznică a viciilor umane”. Viața – este aspirația spre Perfecțiune, Adevăr şi Iubire. Asta cred eu.

Iubirea și Bunătatea sunt profesorii lumii, mentorii ei veșnici. Însă lumea – e un elev neascultător. Și dacă nu suntem capabili să facem din inima noastră un foc fierbinte ce arde cu Iubire, atunci să lăsăm să ardă în ea cel puțin o luminiță mică a dorinței noastre de a iubi și de a fi iubit.

Unde să găsiți dragostea? La piață? Pe bancă? Pe marginea vieții?

Ni s-a incorporat în conștiință că ne putem îndrăgosti cu adevărat doar în tinerețe. Că în copilărie – nu este ceva serios, iar la maturitate – este o evadare din rutină. Însă Iubirea nu are zile de odihnă. Sentimentele se nasc în suflet în afara oricărei grile de calendar. Și trebuie să fim foarte atenți să nu ne infectăm cu acest bacil de ipocrizie. Întotdeauna există acest pericol.

În profunzimea relațiilor umane, întotdeauna trebuie să fie iubirea, binele. Dorința de a-l înțelege pe cel apropiat, de a vedea și simți frumusețea sufletului său. Și nu întotdeauna ne descurcăm cu această sarcină. Pentru noi, este mai ușor și mai interesant să urmărim „spălarea paharelor, oalelor, cazanelor și scaunelor“ decât să ne purificăm inima de răutate, critici şi ură pentru oameni. Putem, de exemplu, să examinăm minuțios compoziția unui produs achiziționat, să nu ne otrăvim cumva, iar un minut mai târziu, să ofensăm şi să umilim omul, astfel încât el să plece de la noi cu o rană profundă în inimă. Și de cât timp va avea nevoie o vindece?

Singurul lucru pe care merită să-l învățăm în această viață este – Iubirea!

E mai bine să nu uităm că trăim într-o lume în care extrem de rapid se pierde dragostea, bunătatea, compasiunea, mila. Egoismul, mândria – acesta e motto-ul lumii. Distracții, plăceri, bogății – acestea sunt scopurile pentru care omul uită de conștiință, de Adevăr Etern şi Iubire.

Cel mai important lucru – e să nu fim “morţi”. Pentru că moartea nu vine atunci când se oprește inima. Ea vine atunci când ne părăsește iubirea.

Sursa