Frederick Perls: “Când joci rolul unui om neajutorat, creezi dependența.”

Frederick Solomon Perls este un cunoscut psihiatru, psihoterapeut şi psiholog german, fondatorul terapiei Gestalt. Împreună cu Paul Goodman și Ralph Hefferlin, a scris lucrarea fundamentală “Terapia Gestalt, stimularea și creșterea personalității umane”.

Iată câteva citate înțelepte de la Frederick Perls:

1. De fiecare dată când joci rolul unui om neajutorat, creezi dependența. Cu alte cuvinte, ne facem sclavi. În special dacă este dependența de respectul de sine. Dacă ai nevoie de lauda, aprobarea şi ​​opinia tuturor, atunci pe fiecare îl faci judecătorul tău.

2. Eu îmi fac lucrurile mele, tu le faci pe ale tale. Trăiesc în această lume nu pentru a corespunde așteptărilor tale. Şi tu trăiești în această lume nu pentru a corespunde așteptărilor mele. Tu eşti tu, eu sunt eu. Și dacă se întâmplă să ne găsim unul pe celălalt – minunat. Dacă nu, atunci nu putem ajuta acestui lucru.

3. Omul mai degrabă va manipula alte persoane pentru a obține sprijin, decât va fi de acord să se ridice pe propriile picioare pentru a avea grijă singur de sine.

4. Sentimentul de vinovăție – nu este altceva decât un reproș neexprimat. Iar anxietatea nu este altceva decât o ruptură între “acum” și “mai târziu”.

5. Granițele Eu-lui devin granițele noastre: eu şi tu ne opunem restului lumii, iar în momentul extazului amoros lumea dispare.

6. Sentimentul de singurătate – înseamnă să fii singur, plus un flux de rahat.

7. Vei fi asediat până când nu vei dori să te predai și să devii tu însuţi.

8. La creșterea psihologică duce conștientizarea prezentului, fără a fugi în trecut sau în viitor.Trăirea prezentului în orice moment este singura experiență reală posibilă, este condiția de satisfacție și plinătate a vieții și constă în acceptarea cu inima deschisă a acestei experiențe a prezentului.

9. Anxietatea este o ruptură a tensiunii dintre “acum” și “atunci”. Incapacitatea oamenilor de a accepta această tensiune îi face să planifice, să repete, să încerce să-și asigure viitorul.

10. Oriunde și întotdeauna, când există limite, ele sunt percepute simultan atât ca legătură, cât și ca izolare.

11. Omul poate ieşi dincolo de propriile limite, bazându-se doar pe propria adevărată natură, și nu pe ambiții și obiective artificiale.

12. Maturitatea – este tranziția de la așteptarea sprijinului extern la dobândirea celui intern.

Sursa