Iată 5 motive pentru care ador singurătatea

Hai să ne cunoaștem. Sunt o fată care adoră să locuiască singură.

Vei spune că nu poate fi? Îţi înțeleg surprinderea: stereotipurile – sunt chestii puternice. Dar multe fete locuiesc  singure neforțat, fără să plângă într-un apartament gol și fără să aștepte când un bărbat va face un cuplu cu ele. Multe fete savurează felul în care trăiesc și, în viitorul apropiat, nu intenționează să lase pe cineva în spațiul lor personal.

Iată 5 motive pentru care ador singurătatea:

1. Da, sunt singură şi sunt responsabilă de mine

Nu am pe nimeni care să mă protejeze, nu sper că produsele vor apărea în mod miraculos în frigider, iar facturile vor fi plătite la timp. Așa că fac totul singură: pun facturile plătite cu acuratețe într-o mapă, o dată în săptămână cumpăr produse, iar o dată pe lună produse chimice de uz casnic, sunt în măsură să deschid sticla de vin, să răsucesc becul. Și cât de fericită am fost când am putut să cumpăr un pom de Crăciun mare cât mine, să-l aduc acasă, să-l instalez – și să nu cadă! În fiecare zi am o competiție improvizată la pricepere și ingeniozitate și întotdeauna sunt câștigătoare.

2. Eu sunt gospodină. Răspund doar de mine şi de nimeni altcineva

Planific bugetul la discreția mea, mănânc ceea ce vreau, vin acasă când vreau și cu cine vreau, fac ordine cu o frecvență convenabilă mie – lista e nesfârșită. Chiar dorm cum vreau – nu îndoită, dar cu mândrie, pe spate, cu brațele întinse  Într-un cuvânt, asta e libertatea.

3. Dar libertatea nu este doar “de la”, ci și “pentru”.

Am o ocazie rară să stau 5 seri la rând cu o carte interesantă și importantă pentru să zicem, un proiect actual, mâncând doar cașcaval, suc și cafea. Și nu mă va mustra conștiința că trebuie să-mi hrănesc bărbatul, să aflu cum i-a mers ziua sau să vorbim. Sunt egoistă din cauza circumstanțelor – și cu plăcere mă folosesc de acest lucru.

4. Mi-am creat propria lume, unde fiecare detaliu are un singur scop – să-mi dăruiască bună dispoziție și confort.

Pernuțe decorative de mătase, feluri de mâncare colorate, magneți pe frigider şi fotografii în care neapărat zâmbesc, perdele, fețe de masă – toate îmi bucură privirea, toate zâmbesc. Mă înconjor de ceea ce îmi aduce energie, pozitivism. Şi acasă acest pozitivism are o concentrație mai mare, de aceea mă ascund aici, de toţi şi de toate când simt că nu-mi ajung forţe. Aici tac, mă gândesc, iau decizii, visez, revenind apoi la viața exterioară zâmbitoare și fericită.

5. Dar am simțit pe propria piele şi dezavantajele libertății.

De aceea, cândva voi fi fericită să o împart cu cineva şi să devin măcar puţin dependentă. Şi atunci mă voi întoarce seara acasă şi voi fi bucuroasă că în fereastra mea arde lumina, că cineva mă așteaptă. Cândva, dar nu acum.

Acum – sunt încă liberă…

Sursa