Dezvoltați memoria copilului încă din copilărie! Iată câteva recomandări!

În primul an de viaţă al copilului, memorarea involuntară decurge în activitatea comună cu adulții, prin manipularea obiectelor.

Bebelușul memorează obiectul, atunci când adultul acționează cu jucăria în faţa lui. Şi mai este necesar ca adultul să-şi exprime interesul în activitatea comună; să se bucure de succesele copilului  și de comunicarea cu el. Este important ca acțiunea să se repete de multe ori, pentru a fi memorată. De asemenea, este recomandat să folosiți cuvinte pentru a descrie obiectele, situațiile, semnele, mișcările și acțiunile pentru a le fixa în memoria copilului, asigurând legătura dintre imaginea obiectului şi cuvântul.

Posibilități mari pentru dezvoltarea memoriei bebelușului, îl crează şi jocurile cu degetele, în cadrul cărora mai multe componente acționează în comun: succesul memoriei involuntare, contactul emoțional cu adultul, repetabilitatea situației și semnificația ei verbală.

Includerea operelor literare în toate situațiile de comunicare cu micuțul, contribuie la dezvoltarea nu doar a memoriei verbale, ci şi a celei motrice, emoționale și imaginative. Cuvântul artistic nu reprezintă doar un semn, obiect sau situație, ci creează și un mediu emoțional pozitiv, bazat pe sensibilitatea copilului la melodie și ritm.

Discuțiile despre basme, memorarea poeziilor, povestirea operelor de artă extind experiența copilului. Copilul va înțelege mai bine textul literar, în cazul în care acesta corespunde activității lui în acest moment. De exemplu, jocul cu mașina este însoțit de citirea unei poezii despre mașinuță sau, invers, citirea unei poezii este însoțită de redarea scenei potrivite.

La vârsta preșcolară, pentru memorarea operelor literare este de ajutor imaginea care reflectă conținutul principal al textului. Astfel, memoria verbală se dezvoltă împreună cu cea imaginativă și motrică. De asemenea, la această vârstă un rol deosebit în dezvoltarea memoriei involuntare îl au observațiile. Îndreptând atenția copilului către diferite părți ale obiectelor, organizând activitatea copiilor după observațiile lor, educatorul asigură formarea unei imagini complete și exacte a memoriei.

Memoria copilului – este interesul lui. Astfel de sentimente intelectuale precum sunt: surprinderea, satisfacția din descoperirea făcută, admirația, îndoiala, contribuie la apariția și menținerea interesului pentru obiectul cunoașterii și activității în sine, asigurând memorarea.

Nu uitați că informația excesiv de emoțională lasă în memorie amintiri vagi. De exemplu, dacă după vizionarea unui spectacol copilul memorează doar una-două replici – asta nu vorbește despre o memorie proastă, ci despre o suprasolicitare emoțională. Pentru ca micuțul să nu uite informația, este necesar de creat situații pentru utilizarea ei în timpul jocului, conversațiilor, imaginilor etc., de a motiva copilul să-şi activeze experiența.

Sursa

error: Content is protected !!