Mesajul unui psiholog, care ne amintește despre lucruri importante

Te-ai întrebat vreodată de ce există relații unde o persoana suferă tot timpul, iar cealaltă umilește sau tratează partenerul cu indiferenţă? Este oare corect acest lucru? Ce să faci dacă eşti nevoit să-l “tragi” pe celălalt după tine, pentru că nivele voastre de dezvoltare sunt diferite?

Există oameni-șanse

Ei vin în viaţa noastră pe neașteptate, fără aviz şi de cele mai multe ori, atunci când nu eşti pregătit. Ca un far. Ca un punct de reper.

Ei pot multe, știu multe, îşi simt mai bine legătura cu Universul, se înțeleg mai bine pe sine și tratează lumea într-un mod mai bun. Ei încep o relație cu tine. Nu poți spune că ţi-ai dorit conștient să ai o relație cu un om, ce are un nivel de dezvoltare mai înalt decât al tău. Mai degrabă spiritul tău, esența ta profundă are nevoie de ajutor, de creștere, de conștientizare a ceea ce se întâmplă.  Şi cheamă… pe cineva care te poate ajuta.

Şi omul-şansă vine. Din moment ce Universul nu are un alt mecanism decât iubirea, atunci între oameni apare o scânteie.  Și unul dintre cei doi va fi cu un nivel mai scăzut în dezvoltarea lui, iar celălalt îl va trage cu sârguință pe cel, care crede el, că-l iubește.

Omul-şansă  înțelege alte mecanisme, vede realitatea mai profund și mai subtil, imaginea universului se deschide mai larg și mai versatil pentru el.  El știe că iubirea – este egalitate. Este același nivel. Toate celelalte sunt dureroase şi chinuitoare. De aceea, desenează, inventează, reconstruiește ceea ce îi lipsește celuilalt. Vrea să evite dezechilibrul. El are nevoie urgent de un om de același nivel, iar cel pe care a căzut cartea, nu are armonie. “Cel născut să se târască nu va putea zbura”.

Paradoxul este că cel care a cerut ajutorul la nivel spiritual, nu-și amintește acest lucru, la nivel personal. Și ego-ul său începe o luptă. Pentru autonomie. Pentru menținerea valorilor la nivelul său – astfel este mai confortabil. Pentru a impune aceste valori celui care le-a depășit deja – astfel îţi vei simţi mai puţin insuficiența. Vei putea zbura… Vei înțelege multe despre tine … Vei obține un nivel mai înalt … Însă te ţin cele vechi.

Dacă Eul nu ar fi atât de activ și nu ar crea probleme acolo unde nu există, când te auzi, atunci omul ar înțelege – Universul oferă șanse foarte rar. Vine cel de la care poţi învăța, îl poți urma, iar acest lucru va fi blând, cu dragoste. Însă nu se întâmplă. Eul strigă către om: “Nu am nevoie de nimic de-al tău. Și, dacă am, luminează-mi existența la acel nivel unde sunt.”  Și cu cât distanța dintre trepte este mai mare, cu atât strigă mai puternic.

Sufletul care oferă ajutor începe să sufere. El este zdrobit, presat, i se pun limite în care nu poate exista – nu este nivelul sau mediul lui. Și din moment ce această persoană este deja capabilă să se audă, începe un conflict intern: să fie ea însăși sau să păstreze relația.

A menține relația –  ar însemna să cadă într-o codependență emoțională profundă. O persoană va fi mereu zdrobită de cealaltă, pentru că este superioară în multe privințe și va fi redusă la nivelul său. Celălalt îşi va simți defecțiunea. El deasemenea suferă: este supus violenței şi tras acolo unde nu vrea. O cale grea, chinuitoare.

Aici nu există rețete. Fiecare îşi face puzzle-ul vieții și dezvoltării sale spirituale. Dar sunt sigură că retragerea de la propria esență – se pedepsește. Rămânând într-o lume cu conștiința: cine ești, pentru ce ești – asta e fericirea. Poate nu în această clipă… Trebuie să mai aștepți… un suflet de nivelul tău … sau un suflet-șansă, dacă ești pregătit(ă) pentru el.

Autor: Lilia Akhremchik

Sursa

error: Content is protected !!