Dragi părinți, dacă vă iubiți copiii, încetați să-i ajutați!

Deseori mă supăram pe părinții mei, atunci când vedeau că am nevoie de ajutor, însă nu se grăbeau să mi-l ofere. Mă ajutau doar în cazurile în care ceream ajutorul. Însă făceam asta destul de rar. Pentru că luam problema ca o provocare şi voiam să o soluționez singură, cu demnitate. Privind alte familii și modul în care părinții încercau să rezolve toate problemele copiilor, eram cumva indignată pe părinții mei, acuzându-i de indiferență.

Mi-am schimbat opinia radical, atunci când m-am lovit cu situația că un om adult, ce are deja 30 de ani, părinții îl ajută din ultimele puteri, cu alimente şi bani, iar “copilul” acceptă totul şi tratează asta ca ceva firesc.

Acest lucru m-a descurajat!

Dragi părinți, cu acest “ajutor” pe care îl oferiți copiilor, nu le permite-ţi să se realizeze. Nu mai ajutați fluturașul să iasă din cocon, astfel niciodată nu va zbura. Copiii nu vor ajunge niciodată la înălțimile lor în viață, doar pentru că voi le rezolvați problemele, înainte ca ei să-şi folosească mintea.

Ei nu acumulează forțe și experiență, nu învață să fie rezistenți, pentru că voi faceți totul pentru ei!

Ei vor rămâne importanți numai în ochii voștri, iar în ochii lumii nu vor exista, pentru că nu vor dobândi calitățile necesare pentru a se adapta la viața reală!

Învățați-vă copiii să fie independenți, daţi-le sfaturi, dar nu faceți totul în locul lor. Lăsați-i să facă propriile greșeli şi vor obține propriile lecții. Doar atunci vor deveni oameni fericiți, de care veţi fi mândri.

Dacă vă iubiți copiii, încetați să-i ajutați, lăsați-i să meargă pe calea lor în viaţă. Şi credeți-mă, doar atunci vor fi cu adevărat recunoscători!

Sursa 

error: Content is protected !!