Ce trebuia să ştiu înainte de trădare: mărturiile unei persoane care a înșelat.

Fiecare, cel puțin o dată în viaţă s-a gândit la trădare, condamnând un astfel de act sau visând la el în tăcere. Sexologii afirmă că foarte multe persoane înșală, doar că nu toți sunt gata să-și mărturisească păcatul. Pentru că deseori, dorința este mai puternică decât bunul simț, iar entuziasmul, susținut de atracția sexuală, nu poate fi suprimat.

Cum se simt oamenii după trădare? Iată ce ne spune o persoană care a înșelat:

Niciodată nu poți fi sigur de tine 100%. Am condamnat întotdeauna trădătorii, susținând că sunt oameni slabi, care nu merită respect. Mai târziu, am aflat că multe dintre cunoștințele mele au trecut prin aceasta, însă eu mi-am menținut opinia. Cu toate acestea, într-un anumit moment, am început să justific acțiunile prietenei mele, care şi-a înșelat soțul. Și într-o bună zi, eu însămi, am decis să fiu infidelă. S-a repetat acest lucru de mai multe ori.

Nu căuta scuze. Când s-a întâmplat, am început să-mi caut scuze. Mi-am inventat o slăbiciune emoțională, un stres constant la muncă și golul din relație care se prelungea aproximativ 10 ani. Toți acești factori au influențat dorința de a fi infidelă, însă motivul era slăbiciunea mea și nicio explicație nu putea să o ascundă.

Trebuie să vorbești cu cineva. După trădare vine o descărcare sexuală, iar în cap gânduri obsesive care nu-ţi dau pace nici la muncă, nici la pauză, nici înainte de somn. Devine imposibil să ţii totul în interior, însă să-i povestești unei prietene sau mamei îţi pare înfricoșător. Cel mai bine e să mergi la psiholog, cu care poţi vorbi, fără să-ţi faci griji că informația va ajunge în cercurile apropiate de prieteni. Cel mai important e să spui tot ce ai pe suflet, în caz contrar,  gândul că ascunzi un secret treptat te va măcina din interior.

Sentimentul de umilință. După trădare, m-am simțit umilită. Nu este vorba despre atitudinea persoanei cu care mi-am schimbat soțul. Mi-am dat seama că m-am comportat josnic, necinstit, astfel, singură mă scufundam psihic. Aveam sentimentul că mi-am permis să ajung la cel mai jos nivel al propriilor principii.

Ai nevoie de timp pentru reflecții. După trădare te vei gândi mult şi vei reflecta asupra relației. La unii se destramă căsătoria, cineva pleacă la alţi bărbați, cineva continuă jocul dublu, iar cineva rămâne doar cu una sau două încercări. Însă nimic nu va trece neobservat, persoana neapărat se va gândi la viitorul relației sale, cu cine va rămâne în cele din urmă.

Nimic nu va mai fi ca înainte. Relația cu soțul sau soția niciodată nu va mai derula după schema veche. Toate evenimentele, frazele şi acțiunile vor fi percepute prin amintirea trădării.  La această etapă, fiecare decide pentru sine ce trebuie să facă în continuare – să spună sau să tacă.  Este o chestiune personală, însă în viitor va trebui să muncești asupra relației, probabil pentru doi. Şi trebuie să fii pregătit pentru aceasta. Acum sunt conștientă de acest lucru, pentru că am mărturisit totul și mi-am asumat în mod conștient rolul de constructor care reconstruiește o casă ruinată.

Nu mă gândeam la aceasta atunci când mi-am înșelat soțul. Iar acum încerc să întorc cel puțin o părticică din ceea ce ne unea. Aş fi dorit să muncesc atât de asiduu asupra relației înainte de trădare. Dar probabil că nu aș fi văzut motivele să încerc din greu să păstrez căsnicia, dacă acesta nu s-ar fi întâmplat cu mine.

Sursa