“Nu există diagnosticul depresie, există diagnosticul lipsa de iubire!”

Pe parcursul mai multor ani de practică, mă conving de acest lucru în fiecare zi. Toți oamenii: tineri sau bătrâni, bărbați sau femei, bogați sau săraci, buni sau răi – toți caută, așteaptă, cer, merită şi speră la iubire.

Un exemplu în acest sens este sloganul meu: “Nu există diagnosticul depresie, există diagnosticul – lipsa de iubire!”

Care este paradoxul acestui sentiment? Totul este simplu: iubirea începe de la fiecare persoană.

Fiecare om are nevoi de bază, pe care dacă nu le realizează pur şi simplu moare: hrana, apa, somnul, Wc.

Deci, iată la aceste nevoi de bază se referă iubirea şi aprobarea. Suntem ființe sociale, nu putem trăi fără societate, ne place sau nu. Dacă nu obținem aprobarea, începem să ne ofilim, ca şi fără apă. Omul trebuie să-şi realizeze singur fiecare necesitate de bază. Inițial trebuie să învețe să obțină iubirea şi aprobarea de la sine, iar apoi să le împartă cu ceilalți.

De la ce începi? De la faptul că personalitatea se dezvoltă fizic, emoțional și mental.

Omul care ignoră cel puțin una dintre aceste zone de dezvoltare, puțin probabil că se va simți confortabil și încrezător. El va căuta această pace în altă parte, iar asta îl va face dependent de cel care-i va oferi acestă liniște.

Corpul – este casa sufletului nostru. Dacă cel puţin o dată pe zi vom vorbi cu corpul și vom face ceea ce vrea. Nu trebuie doar să-ţi folosești corpul, ci periodic, cel puțin 2 ore pe săptămână să-i oferi plăcere, relaxare – pentru a-şi restabili resursele.

Emoțiile – cea mai dificilă parte. Putem ignora emoțiile, le putem controla însă ele niciodată nu se vor “dizolva”, ele există şi sunt o parte a organismului nostru, a vieții noastre.

Probabil atunci când natura a creat psihicul nostru, nu a prevăzut că unele sentimente sunt rele și altele bune. De exemplu, astăzi toţi recomandă să fii pozitiv. Greșit. Astăzi și întotdeauna, trebuie să fii tu însuți, fără a exclude mânia și tristețea, frustrarea și venerația…

Excluderea unor emoții, face viața incompletă. Nu vă îndemn chiar acum să începeți să-i urâți pe toţi sau să vă exprimați furia. Vă îndemn doar să fiţi sinceri cu voi.

Gândurile – sunt unica parte care poate fi controlată de om.

Știi de ce este dificil de controlat gândurile? Pentru că nu le vedem. E uşor să te pierzi în ele, să cedezi în fata lor. De cele mai multe ori asta se întâmplă, atunci când omul nu are scopuri, și invers, scopul are prioritate chiar față de viața însăși.

Pentru a evita pierderile, cel puțin o dată pe săptămână, întrebați-vă: De ce trăiesc? Cum trăiesc? Cine este în jurul meu? Ce pot face pentru a-mi schimba viața? Pentru că nimeni, în afară de tine nu știe şi nu va face asta.

Autor: Anna Iotko

Sursa

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor!