Şi doar inima niciodată nu dă greș…

…omul trebuie să-l simți.

Cred că acest lucru nu poate fi învățat. Aceasta vine de la sine. Sau nu vine. Probabil e legat de faptul că începi să te cunoști mai bine. Cu cât mai profund în interior, cu atât mai bine îi simți pe alţii.

Mintea ne duce în eroare. Se declanșează protecțiile psihologice, filtrele de percepție, informația eronată şi criteriile subiective. Iar tu colectezi datele, analizezi, faci concluzii… Şi pierzi esența – cunoașterea intuitivă a ceea ce este omul.

E prea multă superficialitate. În spatele ironiei demonstrative se ascunde un suflet sensibil. În spatele autosuficienței intenționate – o ființă vulnerabilă. În spatele agresiunii – se ascunde durere şi frică.

Toate acestea nu le vei înțelege, dacă vei asculta doar ce spune omul. Oamenii în viaţă sunt conduși de răni provocate de alţii. De aceea, acțiunile nu întotdeauna îţi vor spune adevărul.

Şi doar inima niciodată nu dă greş.

Sursa

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor!