Vine un astfel de moment, când nu ai de la cine să ceri un sfat…

În viața omului vine un astfel moment, când nu ai de la cine să ceri un sfat. Şi nu pentru că nu ai avea oameni în jurul tău, oameni mai în vârstă. Ai. Doar că ei nu au parcurs drumul tău. Ei au mers doar pe drumul lor.

Iar tu deja ai ajuns destul de departe, pentru a cere sfaturi de la alții. Şi toate cuvintele lor, acum nu sunt decât opiniile trecătorilor, pe care nu vei putea pune propriile eșecuri.

Trebuie să cauți în interior acel punct, care te va ajuta să iei o decizie. Şi să o compari cu sfaturile din exterior. Să porți răspundere pentru orice decizie şi să înveți să suporți furtunile interioare.

Mulți încearcă să evite acest moment. Se căsătoresc cu cel care le va spune ce să facă. Îşi găsesc prieteni care îi vor evalua corect. Lucrează pentru cei, care îşi iau lor responsabilitatea. Astfel şi trăiesc până la bătrânețe.

Iar când mergi singur, uneori ţi se pare că faci totul incorect (şi scepticii neapărat îţi vor reproșa). Nu pentru că într-adevărat ceva nu este bine, ci pentru că alții fac în alt mod. Pentru că în afară de tine, nimeni nu face aşa. Pentru că aceasta este doar calea ta. Pe un teritoriu necunoscut, cu o busolă internă şi propriul sens inventat…

Sursa

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor!