De ce Ignorarea doare atât de mult?

Cu cât persoana este mai importantă pentru noi, cu atât mai mult ne facem griji când aceasta ne ignoră intenționat. Incertitudinea alimentează sentimentul de anxietate şi atunci încercăm să înțelegem cu ce am greşit. De ce suferim atât de mult în această “zonă de înstrăinare”? Iată opinia psihoterapeutului Sharon Martin.

Tăcerea – este una dintre cele mai grave forme de abuz emoțional. Unii dintre noi nu o pot îndura fizic. Ea poate servi chiar ca punct de pornire pentru depresie sau anxietate.

Ignorarea – este una dintre cele mai vechi tehnici psihologice de a-ţi exprima dezamăgirea sau dezacordul. Astăzi, acest truc psihologic simplu este practicat chiar și între părinți și copii, iar de multe ori ia forma unei manipulări brutale.

Deşi indiferența faţă de opinia străină ni se poate părea atractivă, în realitate ea nu îţi va aduce fericire. Deoarece suntem fiinţe sociale şi avem nevoie de socializare cu semenii noștri. Avem nevoie de relații cu alţi oameni şi recunoștința din partea rudelor şi altor membri ai societății. În lumea strămoșilor noștri supraviețuiau doar cei care nu erau respinși de grup sau trib.

Profund, în interiorul nostru, încă mai există frica de a fi respinși sau supuși expulzării. Necesitatea de a fi aprobați nu a dispărut.

În realitate nu sunt atât de mulți oameni aprobarea cărora este cu adevărat importantă pentru noi – aceştia sunt cei cu care avem relații foarte apropiate.

Părerea cui este cu adevărat importantă pentru noi?

Fă o listă din 5-10 oameni apropiați. Dacă observi că ai început să-ţi faci griji despre faptul că cineva ar putea să se gândească ceva despre tine, întreabă-te: “Oare acești oameni sunt din lista mea?”

Dacă menținem relaţii apropiate cu cineva, pentru noi este importantă opinia, experiențele şi nevoile lor. Relațiile apropiate necesită compromis.

De ce nu merită să-i mulțumești pe alții în detrimentul tău?

Dacă ne preocupă sentimentele altora, iar ale noastre sunt ignorate, atunci ne diminuăm importanța. Avem dreptul la propriile experiențe, dorințe şi necesități, iar ele nu sunt mai puțin importante decât dorințele altora.

Poți ține cont de opinia străină, însă nu ești obligat să-i dedici viaţa, doar pentru a-i face pe plac. Suntem oameni maturi, iar aceasta ne oferă libertate.

Persoana sănătoasă la vârsta adultă se separă de părinţi.

Deşi opinia lor este importantă, atât copilul cât şi părinții sunt persoane separate. O relație sănătoasă a unor oameni adulți e capabilă să depășească dezacordul, dezamăgirea și criticile reciproce.

O personalitate cu adevărat integră îşi asumă responsabilitatea pentru propriile sentimente şi experiențe de satisfacere a nevoilor. Doar aşa poți învăţa să obţii recunoașterea, lauda şi aprobarea părinților sau prietenilor.

Sursa

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor! 

error: Content is protected !!