Vezi ce mesaje ne aduc sentimentele de vinovăție

Trăirea sentimentului de vinovăție ar putea însemna că cineva îți oferă responsabilitatea pentru sentimentele sale. Mesajul de bază: „Mă simt rău din cauza a ceea ce faci (sau nu faci).“

Sursa principală a acestei suferințe de vinovăție – este distrugerea granițelor la o vârstă sensibilă, în copilărie. Acolo unde părintele nu şi-a asumat responsabilitatea de părinte şi copilul nu ştia că îşi ia responsabilitatea ce nu-i aparține (într-o formă toxică, în formă de vinovăție).

“Dacă nu te-aş fi avut, demult divorțam de tatăl tău şi trăiam fericită” – iată şi sentimentul de vinovăție pentru nefericirea mamei sau “dacă n-ai fi existat, trăiam o copilărie fericită şi nu-mi pierdeam puterile să am grijă de tine”- iată şi vina pentru nefericirea surorii mai mari.

Aceste mesaje distructive asigură o ruptură profundă în granițe și în viitor persoana va suferi de vinovăție, dacă cineva apropiat de el suferă în starea de victima și cedează responsabilitatea pentru sine și puterea asupra sa.

Trăirea sentimentului de vinovăție poate însemna deasemenea că persoana nu-şi asumă responsabilitatea. Deseori se întâmplă din cauza că ea nu s-a clarificat cu granițele – cine şi pentru ce răspunde şi atunci cade în vinovăție.

Tata, care a divorțat de soție şi se simte vinovat faţă de copil, pentru că petrece puţin timp cu el.  El ar trebui să-şi separe sentimentele faţă de mama copilului, de sentimentele faţă de copil, să lucreze asupra senzației că se simte “victimă”, să-şi asume responsabilitatea de părinte (relația cu copilul meu – este responsabilitatea mea) şi puterea (eu am dreptul să-mi văd copilul, de aceea mă voi putea înțelege cu fosta soție).

Uneori este dificil să-ţi asumi responsabilitatea, deoarece ea este asociată cu o schimbare a percepției de sine. Când persoana se gândește la sine ca la o persoană bună, și nu poate recunoaște „calitatea dezgustătoare“, reprimată în umbră.

De exemplu, persoana nu recunoaște că poate manipula, poate fi răzbunătoare, sau se teme de intimitate etc. Persoana nu va vedea cum face aceasta. Manipulează, trece granițele. Însă va fi sigură că alţi oameni procedează exact aşa. Nu-şi va asuma responsabilitatea şi va da vina pe cealaltă parte.

Când în sfârșit reușești să-ţi asumi responsabilitatea, în relații apar multe resurse. Dacă reușești să oferi responsabilitatea, partea învinuită se poate simți nedreptățită. Însă nu există altă cale, pentru a o ajuta să trăiască cu resursele proprii (nu străine).

Sursa

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor!